RIGÓLĂ,rigole, s. f. 1. Șanț mic sau amenajare specială făcută de-a lungul străzilor, între marginea părții carosabile și bordura trotuarelor, având rolul de a colecta apele superficiale și de a le dirija la un punct de descărcare. 2. Canal mic sau brazdă prin care este condusă apa de irigație la plante. 3. Formă de eroziune în adâncime (până la 50 cm) a solului ca rezultat al acțiunii șuvoaielor de apă. – Din fr. rigole (cu unele sensuri după germ. Rigole). (Sursa: DEX '98 )
RIGÓLĂs.f. Șanț mic destinat scurgerii sau drenării apei. ♦ Adâncitură de-a lungul marginilor unei străzi pentru scurgerea apelor până la gurile de canal. [< fr. rigole]. (Sursa: DN )
RIGÓLĂs. f. 1. adâncitură de-a lungul marginilor unei străzi pentru scurgerea apelor până la gurile de canal. 2. șanț mic destinat scurgerii sau drenării apei. ◊ formă de eroziune în adâncime a solului, datorită acțiunii șuvoaielor de apă. (< fr. rigole, după germ. Rigole) (Sursa: MDN )
RIGÓLĂ s. jgheab. (~ la irigații.) (Sursa: Sinonime )
rigólă s. f., g.-d. art. rigólei; pl. rigóle (Sursa: Ortografic )
RIGÓLĂ ~ef. 1) Adâncitură îngustă de-a lungul ambelor părți ale unui drum pentru scurgerea apei; șanț. 2) Canal mic dintr-o rețea de irigație. /<fr. rigole (Sursa: NODEX )
