Dex rezina, rezina, definiţie rezina, dex.ro Mobile

Dex.Ro Mobile

REZINÁ, rezinez, vb. I. Tranz. A extrage rășina din arborii rășinoși prin recoltarea ei din scurgerile naturale sau din tăieturile făcute special. – Din fr. résiner. (Sursa: DEX '98 )

REZINÁ vb. I. tr. A extrage rășina din arbori rășinoși. [< fr. résiner]. (Sursa: DN )

REZINÁ vb. tr. a extrage rășina din arbori rășinoși. (< fr. résiner) (Sursa: MDN )

reziná vb., ind. prez. 1 sg. rezinéz, 3 sg. și pl. rezineáză (Sursa: Ortografic )

REZÍNĂ s.f. (Rar) Rășină. [Pl. -ne, -ni. / < fr. résine, it., lat. resina]. (Sursa: DN )

Declinări/Conjugări

rezina verb tranzitiv		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) rezina	rezinare	rezinat	rezinând	singular	plural
		(a) rezina	rezinare	rezinat	rezinând	rezinează	rezinați

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	rezinez	(să) rezinez	rezinam	rezinai	rezinasem
	a II-a (tu)	rezinezi	(să) rezinezi	rezinai	rezinași	rezinaseși
	a III-a (el, ea)	rezinează	(să) rezineze	rezina	rezină	rezinase
plural	I (noi)	rezinăm	(să) rezinăm	rezinam	rezinarăm	rezinaserăm, rezinasem*
	a II-a (voi)	rezinați	(să) rezinați	rezinați	rezinarăți	rezinaserăți, rezinaseți*
	a III-a (ei, ele)	rezinează	(să) rezineze	rezinau	rezinară	rezinaseră

* Formă nerecomandată

rezină (pl. rezini) substantiv feminin		nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	rezină	rezina
nominativ-acuzativ	plural	rezini	rezinile
genitiv-dativ	singular	rezini	rezinii
genitiv-dativ	plural	rezini	rezinilor
vocativ	singular	rezină, rezino
vocativ	plural	rezinilor

rezină (pl. rezine) substantiv feminin		nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	rezină	rezina
nominativ-acuzativ	plural	rezine	rezinele
genitiv-dativ	singular	rezine	rezinei
genitiv-dativ	plural	rezine	rezinelor
vocativ	singular	rezină, rezino
vocativ	plural	rezinelor