REZIDENȚIÁL, -Ă, rezidențiali, -e, adj. Al rezidentului, privitor la rezident. [Pr.: -ți-al] – Din fr. résidentiel, it. residenziale. (Sursa: DEX '98 )
REZIDENȚIÁL, -Ă adj. De reședință, al rezidentului. ♦ Rezervat rezidenților diplomatici; ocupat de rezidenți diplomatici. [Pron. -ți-al. / cf. it. rezidenziale, fr. résidentiel, engl. residential]. (Sursa: DN )
REZIDENȚIÁL, -Ă adj. de rezidență (I, 1). ◊ rezervat rezidenților diplomatici. (< fr. résidentiel, it. residenziale) (Sursa: MDN )
rezidențiál adj. m. (sil. -ți-al), pl. rezidențiáli; f. sg. rezidențiálă, pl. rezidențiále (Sursa: Ortografic )
REZIDENȚIÁL ~ă (~i, ~e) Care ține de rezidenți; propriu rezidenților. [G.-D. -ți-al] /<fr. résidentiel, it. residenziale (Sursa: NODEX )
| rezidențial adjectiv | masculin | feminin |
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | rezidențial | rezidențialul | rezidențială | rezidențiala |
| plural | rezidențiali | rezidențialii | rezidențiale | rezidențialele |
| genitiv-dativ | singular | rezidențial | rezidențialului | rezidențiale | rezidențialei |
| plural | rezidențiali | rezidențialilor | rezidențiale | rezidențialelor |
| vocativ | singular | rezidențialule | rezidențialo |
| plural | rezidențialilor | rezidențialelor |
