REZIDÉNT, -Ă,rezidenți, -te, s. m., adj. 1. s. m. Reprezentant diplomatic, inferior în grad unui ministru plenipotențiar sau unui ambasador. 2. Adj. (Despre cetățenii unui stat stabiliți în alt stat) Care își are domiciliul în..., care locuiește în... – Din fr. résident, lat. residens, -ntis, germ. Resident. (Sursa: DEX '98 )
REZIDÉNTs.m.1. Reprezentant diplomatic inferior în grad unui ministru plenipotențiar. ♦ Reprezentant al guvernului central într-o țară colonială sau sub protectorat. 2. Persoană stabilită temporar în alt loc decât țara al cărei cetățean este. [< fr. résident, it. residente]. (Sursa: DN )
REZIDÉNT, -Ă I. s. m. 1. reprezentant diplomatic inferior ca rang ministrului plenipotențiar sau ambasadorului. ◊ (în trecut) reprezentant al guvernului central într-o țară colonială sau sub protectorat. 2. persoană stabilită temporar în alt loc decât țara al cărei cetățean este. II. adj. (despre cetățeni stabiliți în alt stat) care locuiește în... III. s. m. f. absolvent medicinist care își perfecționează practica în spital. (< fr. résident, lat. residens, germ. Resident) (Sursa: MDN )
rezidént s. m., adj. m., pl. rezidénți; f. sg. rezidéntă, pl. rezidénte (Sursa: Ortografic )
REZIDÉNT1 ~tă (~ți, ~te) și substantival (despre cetățeni ai unui stat) Care locuiește într-un stat străin. /<fr. résident, lat. residens, ~ntis, germ. Resident (Sursa: NODEX )
REZIDÉNT2 ~țim. Reprezentant diplomatic, inferior în grad ministrului plenipotențiar sau ambasadorului. /<fr. résident, lat. residens, ~ntis, germ. Resident (Sursa: NODEX )
