Dex respecta, respecta, definiţie respecta, dex.ro Mobile

A (nu) fi ușă de biserică = a (nu) respecta morala religioasă, a (nu)-și îngădui abateri de la morala religioasă, a (nu) duce o viață pioasă; a (nu) fi cinstit, a (nu) fi corect
A se ține de vorbă = a-și respecta promisiunile, angajamentele
A sfinți sorocul = a respecta cu strictețe un termen de plată
A ține (sau a păstra) rândul = a respecta locul stabilit sau ordinea stabilită
A-și da arama pe față = a-și arăta adevăratul caracter (nemairespectând conveniențele sociale, politețea)
Pe cuvântul meu (sau tău etc.) de onoare sau pe onoarea mea, a ta etc. = formulă folosită pentru a întări o afirmație sau pentru a garanta respectarea unei promisiuni
Vorba (sau cuvântul cuiva) e lege = vorba lui se respectă cu strictețe
Vorba-i vorbă = cuvântul dat trebuie respectat, promisiunea dată e datorie curată

RESPECTÁ, respéct, vb. I. Tranz. 1. A simți și a manifesta respect față de cineva sau de ceva; a cinsti, a stima. ◊ Refl. recipr. Se respectă unul pe altul. ♦ A acorda atenția cuvenită, a ține seamă de..., a nu neglija. ♦ Refl. A-și păstra demnitatea. ♦ A nu păgubi, a cruța. 2. A nu se abate de la un contract, de la o lege, de la un angajament etc. – Din fr. respecter. (Sursa: DEX '98 )

RESPECTÁ vb. I. tr. 1. A avea respect față de cineva; a cinsti, a stima. ♦ refl. A-și păstra demnitatea. 2. A nu se abate de la o lege, de la un contract etc. [P.i. respéct. / < fr. respecter]. (Sursa: DN )

RESPECTÁ vb. I. tr. 1. a avea respect față de cineva sau de ceva; a cinsti, a stima. ◊ a ține seama de; a nu neglija. 2. a nu se abate de la o lege, de la un principiu etc. II. refl. a-și păstra demnitatea. (< fr. respecter) (Sursa: MDN )

RESPECTÁ vb. 1. v. aprecia. 2. v. ține. 3. a îndeplini, a onora, a ține, (pop.) a păzi. (Și-a ~ învoiala.) 4. a urma. (A ~ prescripțiile medicului.) (Sursa: Sinonime )

A RESPECTÁ respéct tranz. 1) (persoane sau valori umane) A trata cu respect; a stima. 2) (condițiile unui contract, prevederile legii etc.) A îndeplini întocmai. ~ prescripțiile medicului. /<fr. respecter (Sursa: NODEX )

respecta verb tranzitiv		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) respecta	respectare	respectat	respectând	singular	plural
		(a) respecta	respectare	respectat	respectând	respectă	respectați

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	respect	(să) respect	respectam	respectai	respectasem
	a II-a (tu)	respecți	(să) respecți	respectai	respectași	respectaseși
	a III-a (el, ea)	respectă	(să) respecte	respecta	respectă	respectase
plural	I (noi)	respectăm	(să) respectăm	respectam	respectarăm	respectaserăm, respectasem*
	a II-a (voi)	respectați	(să) respectați	respectați	respectarăți	respectaserăți, respectaseți*
	a III-a (ei, ele)	respectă	(să) respecte	respectau	respectară	respectaseră

* Formă nerecomandată