RESENTIMÉNT, resentimente, s. n. Sentiment ostil față de cineva, pornire împotriva cuiva provocată de amintirea neplăcerilor suportate; dușmănie, ură, pică, resimțământ. – Din fr. ressentiment. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

RESENTIMÉNT s.n. Sentiment ostil față de cineva, izvorât dintr-o nemulțumire mai veche; ură, pică. [Pl. -te. / < fr. ressentiment, cf. lat. re – împotrivă + sentiment]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

RESENTIMÉNT s. n. sentiment ostil față de cineva, izvorât dintr-o nemulțumire mai veche; antipatie. (< fr. ressentiment) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

RESENTIMÉNT s. v. antipatie. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

Resentiment ≠ sentiment (Sursa: Antonime ) Copy to clipboard

resentimént s. n., pl. resentiménte (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

RESENTIMÉNT ~e n. Ostilitate față de o persoană, provocată de amintirea unor neplăceri mai vechi. /<fr. ressentiment (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard