RESEMNÁT, -Ă,resemnați, -te, adj. Care se împacă cu o situație grea, care suportă un rău fără împotrivire. ♦ Care exprimă resemnare. [Var.: (înv.) resignát, -ă adj.] – V. resemna. (Sursa: DEX '98 )
RESEMNÁT, -Ăadj. Care se împacă cu o situație grea. ♦ Care exprimă resemnare. [< resemna]. (Sursa: DN )
RESEMNÁ,resemnez, vb. I. Refl. A se împăca cu o situație grea, defavorabilă; a se supune, a accepta, a suporta un rău fără împotrivire. [Var.: (înv.) resigná vb. I] – Din fr. résigner (după semna). (Sursa: DEX '98 )
A SE RESEMNÁ mă ~ézintranz. A se împăca (în cele din urmă) cu o situație defavorabilă; a accepta un rău sub presiunea împrejurărilor. /<fr. résigner (Sursa: NODEX )
RESEMNÁvb. I. refl. A se împăca cu o situație neplăcută, grea; a accepta, a se supune. [Cf. fr. résigner, după semna]. (Sursa: DN )
RESEMNÁvb. refl. a se împăca cu o situație neplăcută, grea; a accepta, a se supune. (după fr. résigner) (Sursa: MDN )
resemná (resemnéz, resemnát), vb. refl. – A accepta o situație defavorabilă. – Var. resigna, rezigna. Fr. résigner, adaptat la conjug. lui a însemna. (Sursa: DER )
resemná vb., ind. prez. 1 sg. resemnéz, 3 sg. și pl. resemneáză (Sursa: Ortografic )
