REPTILIÁN, -Ă, reptilieni, -e, adj. Care este specific reptilei, de reptilă. [Pr.: -li-an] – Din fr. reptilien. (Sursa: DEX '98 )
REPTILIÁN, -Ă adj. 1. Referitor la reptile (1); de reptilă; târâtor; reptilin. 2. (Fig.) lingușitor, josnic. [Pron. -li-an, pl. -ieni, -iene. / cf. fr. reptilien, engl. reptilian]. (Sursa: DN )
REPTILIÁN, -Ă adj. 1. referitor la reptile; reptilin. 2. (fig.) lingușitor, josnic. (< fr. reptilien) (Sursa: MDN )
reptilián adj. m. (sil. -li-an-), pl. reptiliéni; (sil. -li-eni), f. sg. reptiliánă, pl. reptiliéne (Sursa: Ortografic )
| reptilian adjectiv | masculin | feminin |
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | reptilian | reptilianul | reptiliană | reptiliana |
| plural | reptilieni | reptilienii | reptiliene | reptilienele |
| genitiv-dativ | singular | reptilian | reptilianului | reptiliene | reptilienei |
| plural | reptilieni | reptilienilor | reptiliene | reptilienelor |
| vocativ | singular | — | — |
| plural | — | — |
