Dex repatria, repatria, definiţie repatria, dex.ro Mobile

REPATRIÁ, repatriez, vb. I. Refl. și tranz. A se înapoia sau a aduce pe cineva în patrie după o absență îndelungată (voită sau silită). [Pr.: -tri-a-] – V. repatria. (Sursa: DEX '98 )

REPATRIÁ vb. I. refl., tr. A reveni sau a readuce în patrie (după o lungă absență). [Pron. -tri-a. / cf. lat. repatriere, fr. repatrier]. (Sursa: DN )

repatriá vb. (sil. -tri-a), ind. prez. 1 sg. repatriéz, 3 sg. și pl. repatriáză, 1 pl. repatriém (sil. -tri-em); conj. prez. 3 sg. și pl. repatriéze; ger. repatriínd (sil. -tri-ind) (Sursa: Ortografic )

A SE REPATRIÁ mă ~éz intranz. (de-spre emigranți, prizonieri etc.) A se întoarce în patrie; a reveni în patrie. [Sil. -tri-a] /<lat. repatriare, fr. repatrier (Sursa: NODEX )

repatria verb tranzitiv		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) repatria	repatriere	repatriat	repatriind	singular	plural
		(a) repatria	repatriere	repatriat	repatriind	repatriază	repatriați

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	repatriez	(să) repatriez	repatriam	repatriai	repatriasem
	a II-a (tu)	repatriezi	(să) repatriezi	repatriai	repatriași	repatriaseși
	a III-a (el, ea)	repatriază	(să) repatrieze	repatria	repatrie	repatriase
plural	I (noi)	repatriem	(să) repatriem	repatriam	repatriarăm	repatriaserăm, repatriasem*
	a II-a (voi)	repatriați	(să) repatriați	repatriați	repatriarăți	repatriaserăți, repatriaseți*
	a III-a (ei, ele)	repatriază	(să) repatrieze	repatriau	repatriară	repatriaseră

* Formă nerecomandată