REOLOGÍE s. f. Ramură a fizicii al cărei obiect de studiu îl constituie curgerea lentă și deformarea în timp a corpurilor solide sub acțiunea forțelor exercitate asupra lor. [Pr.: re-o-] – Din fr. rhéologie. (Sursa: DEX '98 )
REOLOGÍEf. Ramură a mecanicii care se ocupă cu studiul curgerii lichidelor și al deformațiilor corpurilor plastice. [Sil. re-o-] /<fr. rhéologie (Sursa: NODEX )
REOLOGÍEs.f. Ramură a mecanicii care studiază deformarea și curgerea unor materiale sub acțiunea forțelor aplicate asupra lor. [Gen. -iei. / < fr. rhéologie]. (Sursa: DN )
REOLOGÍEs. f. ramură a mecanicii care studiază deformarea și curgerea unor materiale sub acțiunea forțelor exterioare. (< fr. rhéologie) (Sursa: MDN )
reologíe s. f. (sil. re-o-), art. reología, g.-d. reologíi, art. reologíei (Sursa: Ortografic )