REMUNERÁȚIE, remunerații, s. f. Retribuție, plată, remunerare. – Din fr. rémunération, lat. remuneratio. (Sursa: DEX '98 )
REMUNERÁȚIE s.f. (Liv.) Retribuție, plată, remunerare. [Gen. -iei, var. remunerațiune s.f. / cf. fr. rémuneration, lat. remuneratio]. (Sursa: DN )
REMUNERÁȚIE s. f. retribuție, plată, remunerare. (< fr. rémunération, lat. remuneratio) (Sursa: MDN )
REMUNERÁȚIE s. 1. v. salariu. 2. v. plată. (Sursa: Sinonime )
remuneráție s. f. (sil. -ți-e), art. remuneráția (sil. -ți-a), g.-d. art. remuneráției; pl. remuneráții, art. remuneráțiile (sil. -ți-i-) (Sursa: Ortografic )
REMUNERÁȚIE ĩ f. Plată în bani acordată unui angajat pentru prestarea unei munci; salariu, retribuție; leafă. [G.-D. remunera-ției; Sil. -ți-e] / (Sursa: NODEX )
| remunerație substantiv feminin | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | remunerație | remunerația |
| plural | remunerații | remunerațiile |
| genitiv-dativ | singular | remunerații | remunerației |
| plural | remunerații | remunerațiilor |
| vocativ | singular | remunerație, remunerațio |
| plural | remunerațiilor |
