REMORCÁ, remorchez, vb. I. Tranz. A trage după sine legat (cu un cablu) un vapor; a târî cu sila; a atașa pe cineva unui grup. [Prez. ind. și: remórc] – Din fr. remorquer. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

REMORCÁ vb. I. tr. A trage în urma sa (o navă, un vagon etc.). ♦ (Fig.) A lua cu sine, a atașa unui grup, a trage, a târî cu sila. [P.i. -chez. / < fr. remorquer]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

REMORCÁ vb. tr. 1. a trage în urma sa (o navă, un vagon etc.). 2. (fig.) a lua cu sine, a atașa unui grup, a trage. (< fr. remorquer) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

REMORCÁ vb. a tracta. (Vehiculul ~ o remorcă.) (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

remorcá vb., ind. prez. 1 sg. remorchéz, 3 sg. și pl. remorcheáză (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

REMÓRCĂ, remorci, s. f. 1. Vehicul fără autopropulsie, tras de un vehicul motor și destinat transportului de persoane sau de mărfuri. ◊ Loc. adj. La remorcă = remorcat. ◊ Expr. A fi la remorca cuiva (sau a ceva) = a depinde cu totul de cineva (sau de ceva), a fi condus, dominat (de cineva sau de ceva). 2. Odgon, cablu cu care se remorchează o navă sau o ambarcație. – Din fr. remorque. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

A REMORCÁ ~chéz tranz. 1) (remorci, șlepuri, vagoane etc.) A atașa (cu un cablu sau cu un lanț) și a trage cu ajutorul unui vehicul autopropulsat. 2) fig. (persoane) A lua cu sine (mai mult cu forța). /<fr. remorquer (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

REMÓRCĂ ~ci f. 1) Vehicul fără autopropulsie, remorcat de un altul autopropulsat și destinat transportului de persoane sau de mărfuri. ◊ A fi la ~ca cuiva a fi condus de cineva; a fi dependent de cineva sau de ceva. 2) Cablu sau odgon cu care se remorchează o navă sau o ambarcație. /<fr. remorque (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

REMÓRCĂ s.f. 1. Vehicul fără mijloc propriu de deplasare, tras de un vehicul motor. ♦ A fi la remorca (cuiva sau a ceva) = a depinde cu totul (de cineva sau de ceva). 2. Cablu folosit pentru remorcarea unei nave, a unui șlep etc. [< fr. remorque]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

REMÓRCĂ s. f. 1. vehicul fără mijloc propriu de deplasare, tras de un vehicul motor. ♦ a fi la ă (cuiva sau a ceva) = a depinde cu totul (de cineva sau de ceva). 2. parâmă rezistentă, cablu servind pentru remorcarea unei nave, a unui șlep etc. (< fr. remorque) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

remórcă s. f., g.-d. art. remórcii; pl. remórci (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard