REMÍTE,remít, vb. III. Tranz. 1. A preda, a înmâna, a da. 2. A renunța la o sumă de bani datorată unui debitor, a face să se stingă o datorie. 3. (Rar) A amâna. – Din lat. remittere (cu sensuri după fr. remettre). (Sursa: DEX '98 )
REMÍTEvb. III. tr.1. A înmâna, a da, a preda. 2. A renunța la o sumă datorată de un debitor, a ierta pe cineva de datorie. [P.i. remít. / < lat. remittere, cf. fr. remettre]. (Sursa: DN )
REMÍTEvb. tr. 1. a înmâna, a preda, a încredința. 2. a renunța la o sumă datorată de un debitor. (< lat. remittere, după fr. remettre) (Sursa: MDN )
REMÍTE vb. 1. v. înmâna. 2. v. preda. (Sursa: Sinonime )
REMÍTE vb. v. amâna, dezmetici, înapoia, reculege, reda, regăsi, restitui, reveni, trezi. (Sursa: Sinonime )
remíte vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. remít; conj. prez. 3 sg. și pl. remítă; ger. remițând; part. remís (Sursa: Ortografic )
A REMÍTE remíttranz. 1) A da în mână; a da în posesie; a înmâna; a preda. 2) (datorii ale debitorilor) A șterge de pe lista de plată. /<lat. remittere (Sursa: NODEX )
