Dex.Ro Mobile
RELÍGIE, religii, s. f. 1. Sistem de credințe (dogme) și de practici (rituri) privind sentimentul divinității și care îi unește, în aceeași comunitate spirituală și morală, pe toți cei care aderă la acest sistem; totalitatea instituțiilor și organizațiilor corespunzătoare; confesiune, credință. ♦ Fig. Crez, cult. 2. Disciplină predată în școală, având ca scop educarea și instruirea elevilor în spiritul religiei (1) date. – Din fr. religion, lat. religio, -onis, germ. Religion. (Sursa: DEX '98 )

RELÍGIE s.f. 1. Formă a conștiinței sociale, constituind o reflectare imaginară a realității naturale și sociale; confesiune; credință într-o divinitate. 2. (Fig.) Crez; cult. [Gen. -iei, var. religiune s.f. / cf. lat. religio, fr. religion, it. religione]. (Sursa: DN )

RELÍGIE s. f. 1. formă a conștiinței sociale caracterizată prin credința într-o divinitate, într-o ființă supranaturală, creatoare și guvernatoare a cosmosului și prin oficierea unui cult; confesiune. 2. (fig.) crez; cult; lucru sfânt. (< fr. religion, lat. religio, germ. Religion) (Sursa: MDN )

RELÍGIE s. v. cult. (Sursa: Sinonime )

RELÍGIE s. v. crez. (Sursa: Sinonime )

relígie s. f. (sil. -gi-e), art. relígia (sil. -gi-a), g.-d. art. relígiei; pl. relígii, art. relígiile (sil. -gi-i-) (Sursa: Ortografic )

RELÍGIE ~i f. Credință în existența unei forțe supranaturale (care implică un ansam-blu de acte rituale) și adorarea ei. [G.-D. religiei; Sil. -gi-e] /<fr. religion, lat. religio, ~onis, germ. Religion (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
religie   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular religie religia
plural religii religiile
genitiv-dativ singular religii religiei
plural religii religiilor
vocativ singular religie, religio
plural religiilor