- Cu regularitate = în mod regulat
REGULÁR, -Ă, regulari, -e, adj. (Înv.) Regulat, după regulă, după regulament. – Din lat. regularis. (Sursa: DEX '98 )
REGULÁR adj. v. reglementar, regulamentar, regulat. (Sursa: Sinonime )
regulár adj. m., pl. regulári; f. sg. reguláră, pl. reguláre (Sursa: Ortografic )
| regular adjectiv | masculin | feminin |
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | regular | regularul | regulară | regulara |
| plural | regulari | regularii | regulare | regularele |
| genitiv-dativ | singular | regular | regularului | regulare | regularei |
| plural | regulari | regularilor | regulare | regularelor |
| vocativ | singular | regularule | regularo |
| plural | regularilor | regularelor |
