Dex.Ro Mobile
REFRIGERÉNT, -Ă, refrigerenți, -te, adj., s. n. 1. Adj. Care răcește, care produce scăderea temperaturii. 2. S. n. Schimbător de căldură, confecționat din sticlă sau din metal, folosit în lucrările de laborator pentru condensarea vaporilor rezultați la distilare. – Din fr. réfrigérant. (Sursa: DEX '98 )

REFRIGERÉNT, -Ă adj. (Rar) Care răcește, răcitor. // s.n. Aparat dintr-o instalație de distilare care răcește prin condensare vaporii produși prin fierbere. [Cf. fr. réfrigérant]. (Sursa: DN )

REFRIGERÉNT, -Ă I. adj. care produce frig. II. s. n. aparat dintr-o instalație de distilare care răcește, până la condensare, vaporii produși prin fierbere. (< fr. réfrigérant) (Sursa: MDN )

REFRIGERÉNT adj. v. frigorigen. (Sursa: Sinonime )

refrigerént adj. m. (sil. -fri-), pl. refrigerénți; f. sg. refrigeréntă, pl. refrigerénte (Sursa: Ortografic )

refrigerént s. n. (sil. -fri-), pl. refrigerénte (Sursa: Ortografic )

REFRIGERÉNT1 ~tă (~ți, ~te) Care refrigerează; cu proprietatea de a scădea tem-peratura. Agent ~. /<fr. réfrigérant (Sursa: NODEX )

REFRIGERÉNT2 ~e n. Dispozitiv într-o instalație de distilare care servește la conden-sarea vaporilor produși prin fierbere. /<fr. réfrigérant (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
refrigerent   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular refrigerent refrigerentul refrigerentă refrigerenta
plural refrigerenți refrigerenții refrigerente refrigerentele
genitiv-dativ singular refrigerent refrigerentului refrigerente refrigerentei
plural refrigerenți refrigerenților refrigerente refrigerentelor
vocativ singular
plural