REFERÍNȚĂ,referințe, s. f. l. Informație pe care o dă cineva cu privire la situația unei persoane. ♦ P. gener. Informație, lămurire, explicație. 2. Faptul de a raporta un lucru la altul sau o chestiune la alta. ♦ Sistem de referință = a) (Geom.) sistem de coordonate la care se raportează pozițiile figurilor geometrice; b) (Fiz.) grup format de sistemele de coordonate imobile unul față de altul, la care se raportează pozițiile corpurilor sau pozițiile în câmpurile de forță. ♦ (În loc. adj.) De referință = la care te poți referi (2); important. – Din germ. Referenz, fr. référence. (Sursa: DEX '98 )
REFERÍNȚĂs.f.1. Informație, lămurire dată asupra cuiva pentru a-l caracteriza. 2. Faptul de a raporta un lucru la altul sau o chestiune la alta. ♦ (Mat., fiz.) Sistem de referință = sistem de coordonate sau totalitatea sistemelor de coordonate imobile unul față de altul la care se raportează pozițiile corpurilor; referențial. [< fr. référence]. (Sursa: DN )
REFERÍNȚĂs. f. 1. raportare, referire, informație dată asupra cuiva pentru a-l caracteriza. ♦ de ~ = la care se poate face referire; important. 3. (mat., fiz.) sistem de ~ = ansamblu de elemente geometrice (puncte, linii, suprafețe) imobile unul față de celelalte, la care se raportează pozițiile corpurilor; reper. (< fr. référence, germ. Referenz) (Sursa: MDN )
REFERÍNȚĂ s. 1. v. referire. 2. v. informație. (Sursa: Sinonime )
REFERÍNȚĂ s. v. legătură, raport, relație. (Sursa: Sinonime )
referínță s. f., g.-d. art. referínței; pl. referínțe (Sursa: Ortografic )
REFERÍNȚĂ referințef. 1) Informație care se referă la o anumită persoană. 2): Lucrare de referință lucrare (dicționar, îndrumar etc.) care este consultată în permanență. 3) Notă sau indicație precisă care se referă la o anumită lucrare. 4) Funcție de referire. 5): Sistem de referință sistem de coordonate la care se raportează pozițiile corpurilor. /<germ. Referenz, fr. référence (Sursa: NODEX )
