Dex.Ro Mobile
REDÁCTOR, -OÁRE, redactori, -oare, s. m. și f. 1. Persoană care lucrează în redacția unui ziar, a unei reviste etc. sau care redactează (2). 2. Persoană care scrie, care întocmește, care compune un articol, un act etc. – Din fr. rédacteur. (Sursa: DEX '98 )

REDÁCTOR, -OÁRE s.m. și f. Persoană care scrie, care compune (un act, un articol). ♦ Scriitor, publicist, specialist care redactează un ziar, o revistă etc. ♦ Redactor responsabil (sau -șef) = conducătorul, responsabilul unei redacții, care are răspunderea oficială a celor publicate. ♦ Cel care pregătește pentru publicare lucrarea unui autor. [< fr. rédacteur]. (Sursa: DN )

REDÁCTOR, -OÁRE s. m. f. 1. cel care scrie, întocmește (un act, un articol). ◊ scriitor, publicist care redactează o carte, un ziar etc. 2. cel care pregătește manuscrisele pentru a putea fi publicate. (< fr. rédacteur) (Sursa: MDN )

redáctor s. m., pl. redáctori (Sursa: Ortografic )

REDÁCTOR ~i m. Persoană specializată în lucrări de redactare. ◊ ~-șef conducător al unei publicații periodice sau al redacțiilor unei edituri, îngrijind lucrările care se tipăresc. /<fr. rédacteur, germ. Redaktor (Sursa: NODEX )

redactoáre s. f., g.-d. art. redactoárei; pl. redactoáre (Sursa: Ortografic )

redáctor-șef s. m., pl. redáctori-șefi (Sursa: Ortografic )

redáctor-șef adjúnct s. m. + adj. (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
redactor   substantiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular redactor redactorul redactoare redactoarea
plural redactori redactorii redactoare redactoarele
genitiv-dativ singular redactor redactorului redactoare redactoarei
plural redactori redactorilor redactoare redactoarelor
vocativ singular
plural