Dex recurge, recurge, definiţie recurge, dex.ro Mobile

A da din colț în colț = a recurge la tot felul de subterfugii pentru a ieși dintr-o încurcătură
A tăia nodul gordian = a recurge la un mijloc extrem în rezolvarea unei situații căreia nu i se poate găsi o soluție
a umbla cu șomârleaua = a fi nesincer; a recurge la lingușeli
a umbla cu șopârcăieli = a recurge la minciuni, la tertipuri, la subterfugii, la vicleșuguri

RECÚRGE, recúrg, vb. III. Intranz. (Urmat de determinări introduse prin prep. „la”) A apela la cineva sau la ceva, a se servi, a se folosi de...; a cere (sau a se adresa cuiva pentru) ajutor. – Re1- + curge (după fr. recourir). (Sursa: DEX '98 )

A RECÚRGE recúrg intranz. 1) A se adresa pentru susținere; a face apel pentru a cere ajutor; a apela. 2) A se servi în anumite circumstanțe; a se folosi pentru a obține ceva; a apela. ~ la forță. /re- + a curge (Sursa: NODEX )

recurge verb		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) recurge	recurgere	recurs	recurgând	singular	plural
		(a) recurge	recurgere	recurs	recurgând	recurge	recurgeți, recurgeți-

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	recurg	(să) recurg	recurgeam	recursei	recursesem
	a II-a (tu)	recurgi	(să) recurgi	recurgeai	recurseși	recurseseși
	a III-a (el, ea)	recurge	(să) recurgă	recurgea	recurse	recursese
plural	I (noi)	recurgem	(să) recurgem	recurgeam	recurserăm	recurseserăm, recursesem*
	a II-a (voi)	recurgeți	(să) recurgeți	recurgeați	recurserăți	recurseserăți, recurseseți*
	a III-a (ei, ele)	recurg	(să) recurgă	recurgeau	recurseră	recurseseră

* Formă nerecomandată