RECONSTRUÍRE, reconstruiri, s. f. Acțiunea de a reconstrui și rezultatul ei. – V. reconstrui. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

RECONSTRUÍRE s.f. Acțiunea de a reconstrui și rezultatul ei. ♦ (Lingv.) Reconstituire. [< reconstrui]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

RECONSTRUÍRE s. v. reconstrucție. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

RECONSTRUÍRE s. v. reconstituire, recon-strucție, refacere. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

reconstruíre s. f. construire (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

RECONSTRUÍ, reconstruiesc, vb. IV. Tranz. A construi din nou, a reclădi; a reface pe baze noi. ♦ (Lingv.) A reconstitui. – Din fr. reconstruire. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

A RECONSTRUÍ ~iésc tranz. 1) A con-strui din nou. 2) (elemente de limbă) A supune unei operații de identificare a fazelor ante-rioare de evoluție. ~ o formă lexicală nouă. /<fr. reconstruire (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

RECONSTRUÍ vb. IV. tr. A construi din nou; a reface pe baze noi. ♦ (Fig.) A reconstitui. [P.i. -iesc, conj. -iască. / cf. fr. reconstruire]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

RECONSTRUÍ vb. tr. 1. a construi din nou, a reclădi. ◊ a reconstitui. 2. (lingv.) a stabili forma aproximativă a unui cuvânt neatestat dintr-o limbă pe baza legilor de corespondență fonetică; a reconstitui (2) o limbă. (< fr. reconstruire) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

RECONSTRUÍ vb. 1. a reclădi, a reînălța, a rezidi, (rar) a reedifica. (A ~ ceva din temelii.) 2. (LINGV.) a reconstitui, a reface. (A ~ o formă lexicală primitivă.) (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

reconstruí vb. construi (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard