RECOLTÁ, recoltez, vb. I. Tranz. 1. A strânge, a aduna, a culege recolta. ◊ Mașină de recoltat = mașină pentru recoltarea produselor agricole cultivate. ♦ Fig. A culege roadele, a se bucura de un lucru realizat. 2. (Med.) A lua sânge, spută, u***ă etc. de la oameni sau de la animale, pentru a le supune unor examene de laborator. – Din fr. récolter. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

RECOLTÁ vb. I. tr. 1. A strânge, a culege recolta. ♦ (Fig.) A culege. 2. A lua sânge, spută etc. pentru a le analiza în laborator. [< fr. récolter]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

RECOLTÁ vb. tr. 1. a strânge, a aduna recolta. ◊ (fig.) a culege. 2. a lua sânge, spută, u***ă etc. pentru a le analiza în laborator. 3. a preleva probe pentru analiză. (< fr. récolter) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

RECOLTÁ vb. a aduna, a culege, a strânge, (Transilv.) a sureti. (A ~ strugurii, de pe câmp.) (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

recoltá vb., ind. prez. 1 sg. recoltéz, 3 sg. și pl. recolteáză (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

RECÓLTĂ, recolte, s. f. 1. Cantitate de cereale sau de alte roade adunate într-o anumită perioadă; rod. ♦ Fig. Rezultat al unei munci, rod (satisfăcător) al unei activități depuse. 2. Operație de strângere a roadelor produse de plantele agricole; recoltare, culegere; cules. ♦ Epoca, timpul recoltării. – Din fr. récolte. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

A RECOLTÁ ~éz tranz. 1) (cereale, legume, fructe etc.) A strânge de pe terenurile cultivate. 2) (spută, suc gastric, u***ă etc.) A lua în cantități mici (pentru a face analize de laborator). /<fr. récolter (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

RECÓLTĂ ~e f. 1) Cantitate de cereale sau de alte produse (fructe, legume etc.) adunate într-o anumită perioadă; roadă strânsă. A strânge ~a câmpului. 2) rar Operația de a recolta. Perioada ~ei. 3) fig. Rezultat (bun) al unei activități sau stări de lucru. [G.-D. recoltei] /<fr. récolte (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

RECÓLTĂ s.f. 1. Strângere a roadelor pământului; recoltare, cules. ♦ Epoca, timpul recoltării. 2. Produsele agricole culese într-o anumită perioadă; rod. ♦ (Fig.) Rezultatul unei culegeri; bunuri adunate. [< fr. récolte, cf. it. ricolta]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

RECÓLTĂ s. f. 1. strângere a roadelor pământului; recoltare, cules. 2. cantitate totală de produse agricole culese într-o anumită perioadă; rod. ◊ epoca, timpul recoltării. 3. (fig.) rezultatul unei culegeri. (< fr. récolte) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

RECÓLTĂ s. 1. v. recoltare. 2. (concr.) bucate (pl.), rod, (înv.) vipt. (A strâns ~ câmpului.) 3. (concr.) rod, (pop.) strânsă, strânsură, (înv. și reg.) rodire, strânsoare, (înv.) agru. (Am obținut o ~ bogată.) 4. (înv.) secerăciune, secere. (~ de grâne.) (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

recóltă s. f., g.-d. art. recóltei; pl. recólte (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard