RECITATÓR, -OÁRE, recitatori, -oare, s. m. și f. Persoană care recită. – Din fr. récitateur. (Sursa: DEX '98 )
RECITATÓR, -OÁRE s.m. și f. Cel care recită. [Cf. fr. récitateur]. (Sursa: DN )
RECITATÓR, -OÁRE s. m. f. cel care recită. (< fr. récitateur) (Sursa: MDN )
RECITATÓR s. declamator. (Un bun ~.) (Sursa: Sinonime )
recitatór s. m., pl. recitatóri (Sursa: Ortografic )
RECITATÓR ~oáre (~óri, ~oáre) m. și f. Persoană care recită ceva. /<fr. récitateur (Sursa: NODEX )
recitatoáre s. f., g.-d. art. recitatoárei; pl. recitatoáre (Sursa: Ortografic )
| recitator substantiv | masculin | feminin |
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | recitator | recitatorul | recitatoare | recitatoarea |
| plural | recitatori | recitatorii | recitatoare | recitatoarele |
| genitiv-dativ | singular | recitator | recitatorului | recitatoare | recitatoarei |
| plural | recitatori | recitatorilor | recitatoare | recitatoarelor |
| vocativ | singular | — | — |
| plural | — | — |
