RECICLÁRE, reciclări, s. f. Acțiunea de a recicla. – V. recicla. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

RECICLÁRE s.f. Organizarea de cursuri de completare a cunoștințelor (pentru cadre didactice, ingineri, medici etc.) cu ultimele achiziții ale științei și tehnicii. [< recicla]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

RECICLÁRE s. f. 1. formă de perfecționare profesională a cadrelor, organizată periodic, prin cursuri de completare a cunoștințelor în scopul adaptării la progresul științific-industrial. 2. (tehn.) acțiunea de a introduce în circuit unele materiale care deja au suferit o transformare incompletă, printr-o singură trecere prin procesul de prelucrare. (< recicla) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

recicláre s. f. (sil. -cla-), g.-d. art. reciclării; pl. reciclări (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

RECICLÁ, reciclez, vb. I. Tranz. A prelucra anumite deșeuri în vederea refolosirii lor. – Din fr.recycler. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

A RECICLÁ ~éz tranz. (anumite deșeuri) A prelucra în vederea folosirii lor din nou. /<fr. recycler (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

RECICLÁ vb. I. tr., refl. A(-și) completa cunoștințele prin reciclare. [< fr. récycler]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

RECICLÁ vb. tr., refl. 1. a(-și) completa cunoștințele prin reciclare (1); a-și schimba orientarea. 2. a prelucra anumite deșeuri în vederea refolosirii lor. (< fr. recycler) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

reciclá vb. (sil. -cla), ind. prez. 1 sg. recicléz, 3 sg. și pl. recicleáză (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard