RECHEMÁRE,rechemări, s. f. Acțiunea de a rechema și rezultatul ei; chemare înapoi. – V. rechema. (Sursa: DEX '98 )
rechemáre s. f. chemare (Sursa: Ortografic )
RECHEMÁ,rechem, vb. I. Tranz. A chema înapoi, a chema din nou. ♦ Fig. A-și reaminti, a evoca o imagine, o întâmplare trecută etc. ♦ Fig. (Rar) A trezi (la realitate); a dezmetici. – Re1- + chema. (Sursa: DEX '98 )
A RECHEMÁ rechémtranz. 1) A chema din nou. ~ în armată. 2) A chema înapoi. ~ un ambasador. 3) fig. (evenimente, fapte sau imagini din trecut) A readuce în amintire, a evoca; a reaminti. /re- + a chema (Sursa: NODEX )
RECHEMÁ vb. v. evoca. (Sursa: Sinonime )
rechemá vb., ind. prez. 1 sg. rechém, 3 sg. și pl. recheámă; conj. prez. 3 sg. și pl. rechéme (Sursa: Ortografic )