A-și reveni în fire (sau în sine) = a-și recăpăta cunoștința în urma unui leșin, a unei crize, a unei emoții etc. 3) A se ocupa din nou de un subiect, de o idee, a se opri din nou la... A-și veni în simțire (sau în simțiri) = a-și reveni din leșin; a-și veni în fire; a-și recăpăta stăpânirea de sine RECĂPĂTÁ, recápăt, vb. I. Tranz. A căpăta din nou; a redobândi, a recâștiga. – Re1- + căpăta. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard
A RECĂPĂTÁ recápăt tranz. A căpăta din nou; a redobândi; a recâștiga; a recupera. /re- + a căpăta (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard
RECĂPĂTÁ vb. a recâștiga, a recupera, a redobândi. (Și-a ~ forțele pierdute.) (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard
recăpătá vb., ind. prez. 1 sg. recápăt, 3 sg. și pl. recápătă (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard
recăpăta verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a (a) recăpăta recăpăta re recăpăta t recăpătâ nd singular plural reca pătă recăpăta ți numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect singular I (eu) reca păt (să) reca păt recăpăta m recăpăta i recăpăta sem a II-a (tu) reca peți (să) reca peți recăpăta i recăpăta și recăpăta seși a III-a (el, ea) reca pătă (să) reca pete recăpăta recăpătă recăpăta se plural I (noi) recăpătă m (să) recăpătă m recăpăta m recăpăta răm recăpăta serăm, recăpăta sem* a II-a (voi) recăpăta ți (să) recăpăta ți recăpăta ți recăpăta răți recăpăta serăți, recăpăta seți* a III-a (ei, ele) reca pătă (să) reca pete recăpăta u recăpăta ră recăpăta seră
* Formă nerecomandată
