A arunca (cu) praf în ochii cuiva = a încerca să înșele pe cineva, dându-i iluzia că lucrurile sunt altfel decât sunt în realitate, a induce în eroare
A face albul negru = a încerca să dovedești că un lucru este altfel decât în realitate; a denatura, a falsifica realitatea
A fi (sau a intra) în săptămâna oarbă (sau chioară) = a nu-și da seama de realitate, a acționa pe negândite
A pluti în aer = a) (despre un fenomen sau un eveniment) a fi gata să se dezlănțuie, a presimți apariția; b) (despre o afirmație, o situație etc.) a nu se sprijini pe realitate
A pune ciocuri = a minți sau a deforma realitatea
A reduce la scară = a reprezenta un obiect reducându-i dimensiunile, dar păstrând un raport constant al acestor dimensiuni față de realitate
A salva aparențele = a reuși să dea unui lucru, unei situații etc. o înfățișare care să ascundă o realitate neplăcută
A sta (sau a rămâne, a fi) în picioare = a) a exista sau a continua să existe; b) (despre teorii, planuri, ipoteze etc.) a corespunde cu realitatea, a fi întemeiat; c) a sta, a rămâne intact sau în poziție verticală
A trăi în lună sau a fi căzut din lună = a nu ști ce se petrece în jurul lui, a nu fi în temă, a fi rupt de realitate, lipsit de simț practic
A-i astupa cuiva ochii = a nu lăsa pe cineva să vadă realitatea
Când colo = (exprimând o surprindere) de fapt, în realitate
La drept (sau la dreptul) vorbind = în realitate, de fapt
La scară = într-un raport anumit și constant față de realitate
În abstract = pe bază de deducții logice; rupt de realitate
În carne și oase = în persoană, în realitate
În faptă = în realitate, de fapt
În fond = în realitate, de fapt
În practică = în mod concret, în realitate
Într-adevăr sau în adevăr = corespunzător realității, în realitate, de fapt
REALITÁTE,realități, s. f. Existență efectivă, obiectivă; fapt concret, lucru real, stare de fapt; p. ext. adevăr. ◊ Loc. adv. În realitate = de fapt, efectiv, în adevăr. ♦ (Fil.; la sg.) Materia care există în afara conștiinței omenești și independent de ea. [Pr.: re-a-] – Din fr. réalité, lat. realitas, -atis, germ. Realität. (Sursa: DEX '98 )
REALITÁTEs.f. Categorie filozofică desemnând tot ceea ce există efectiv; lucru real; (p. ext.) adevăr. ♦ În realitate = de fapt, în adevăr. ♦ Natura, universul. [Cf. fr. réalité]. (Sursa: DN )
REALITÁTEs. f. 1. (fil.) existența efectivă, obiectivă; posibilitate înfăptuită. 2. ceea ce există efectiv, obiectiv; fapt, lucru real. ♦ în ~ = de fapt, în adevăr. (< fr. réalité, lat. realitas, germ. Realität) (Sursa: MDN )
REALITÁTE s. 1. v. adevăr. 2. v. existență. 3. adevăr, veridicitate, (livr.) veracitate, (înv.) veritate. (~ conținută într-o operă literară.) (Sursa: Sinonime )
Realitate ≠ iluzie, închipuire, irealitate, vis (Sursa: Antonime )
realitáte s. f. (sil. re-a-), g.-d. art. realității; (situații, fapte, lucruri) pl. realități (Sursa: Ortografic )
REALITÁTE ~ățif. 1) Existență obiectivă; stare reală. 2) Lucru concret, care există în mod real. 3) Caracter real. 4) Lume înconjurătoare, existentă în afara conștiinței umane și independent de ea. [G.-D. realității; Sil. re-a-] /<fr. realité, lat. realitas, ~atis, germ. Realität (Sursa: NODEX )
