RĂUTĂCIÓS, -OÁSĂ,răutăcioși, -oase, adj. (Adesea substantivat) Plin de răutate; care, fără să aibă un fond rău, este înclinat să jignească, să facă mici răutăți. ♦ (Despre atitudini, gesturi, cuvinte) Care supără; jignitor. ♦ Care exprimă răutate. [Pr.: ră-u-] – Răutate + suf. -ios. (Sursa: DEX '98 )
RĂUTĂCIÓS ~oásă (~óși, ~oáse) 1) și substantival Care este predispus să facă răutăți; plin de răutate. 2) și adverbial Care vădește răutate; malițios; caustic. O aluzie ~oasă. [Sil. ră-u-] /răutate + suf. ~ios (Sursa: NODEX )
RĂUTĂCIÓS adj. 1. (livr.) malițios, (pop.) rânzos, (reg.) roangheș, (înv.) malign. (Om ~.)2. sar-castic, (livr.) malițios, (fig.) veninos. (O aluzie ~oasă.)3. v. dușmănos. 4. morocănos, posac, ursuz, (fig.) acru. (Vorbea cu ton ~.) (Sursa: Sinonime )
Răutăcios ≠ bun (Sursa: Antonime )
răutăciós adj. m. (sil. ră-u-), pl. răutăcióși; f. sg. răutăcioásă, pl. răutăcioáse (Sursa: Ortografic )
