(A fi) cu inima împăcată = (a fi) cu conștiința împăcată, liniștită, curată
(A fi) un om (o dată) și jumătate = (a fi) persoană de încredere înzestrată cu însușiri (morale) deosebite
(A merge, a se mișca, a umbla) ca o rață = (a merge etc.) cu mersul legănat, greoi
(Merge sau calcă) parcă are ouă-n poală sau parcă calcă pe ouă = (merge) cu exagerată băgare de seamă
A (nu) ține la băutură = a (nu) rezista la consumarea (exagerată) a lichidelor alcoolice
A (o) face pe nebunul = a-și acorda o importanță exagerată, a fi mereu mândru, cu nasul pe sus, nemulțumit
A (sau a-i) ajunge (cuiva) cuțitul la os = a ajunge la capătul puterii; a fi într-o situație disperată
A arăta (cuiva) ușa = a da (pe cineva) afară dintr-un loc
A avea (o) mină bună (sau rea) = a arăta bine (sau rău), a părea sănătos (sau bolnav)
A avea culoare = a avea obrajii rumeni, arăta bine
A avea ochi = a se arăta priceput în a aprecia un lucru dintr-o privire
A băga (pe cineva) în draci = a necăji, a întărâta (pe cineva)
A da de leac = a descoperi medicamentul, tratamentul eficace
A despica (sau a tăia) firul (de păr) în patru = a cerceta în mod minuțios, a se ocupa de ceva cu minuțiozitate exagerată, mai mult decât este necesar
A face fițe = a se arăta mofturos; a se lăsa rugat
A fi (sau a sta ca o) pisică plouată = a fi abătut, descurajat, fără chef; a arăta prost, a avea o ținută necorespunzătoare
A fi scump la vedere = a se arăta rar în societate, printre ceilalți oameni; a fi greu de găsit
A ieși (sau a scăpa) basma curată = a scăpa cu bine dintr-o încurcătură
A intra în materie = a începe (după o introducere) discutarea sau tratarea subiectului propriu-zis
A lua (pe cineva) cu frumosul = a trata (pe cineva) blajin, cu menajamente
A lua pe cineva (sau a-i lua cuiva ceva) în nume de bine = a se arăta binevoitor și mulțumit de cineva
A nu plăti (nici) o ceapă (degerată) sau (nici) două parale (ori doi bani etc.) = a nu avea nici o valoare
A o lua în tragic = a acorda unei întâmplări (neplăcute) o gravitate exagerată
A o scălda = a evita un răspuns sau o atitudine hotărâtă, a răspunde evaziv
A prinde (pe cineva) cu rața în traistă = a prinde (pe vinovat) asupra faptului
A pune (pe cineva) la masă cu tine = a trata (pe cineva) ca pe un prieten apropiat
A pune (sau a băga etc.) pe toți într-o ciorbă = a considera și a trata la fel mai mulți oameni, fără a ține seama de valoarea, situația etc. lor deosebită
A pune accentul (pe ceva) = a da (unei probleme) o atenție deosebită, a-i arăta un interes deosebit
A pune degetul pe rană = a găsi și a arăta în mod lămurit pricina unei stări de lucruri supărătoare, a dezvălui adevărata cauză a unei situații neplăcute
A pune la index = a) a trece o carte în lista cărților interzise; b) a socoti, a trata pe cineva ca nedemn, nevrednic sau primejdios
A pune pe cineva la locul lui = a-i da cuiva o lecție de bună-cuviință, a arăta cuiva ce se cuvine și ce nu
A pune pe cineva la punct = a arăta cuiva ce se cuvine și ce nu, a da cuiva o lecție de bună-cuviință
A pune sare pe rană = a întărâta pe cineva, a stârni lucrurile, agravând situația
A pune într-o lumină bună (sau rea, urâtă etc.) = a scoate în evidență aspectele pozitive (sau negative) din viața sau din activitatea cuiva
A purta pe cineva pe palme = a arăta cuiva o grijă deosebită, a răsfăța pe cineva
A rade (pe cineva) fără săpun = a trata (pe cineva) fără menajamente, a critica
A ridica (cuiva) o statuie = a) a-și arăta recunoștința (față de cineva); b) a aduce (cuiva) laude superlative
A ridica (sau a da) din umeri = a-și arăta nedumerirea sau indiferența față de ceva sau de cineva
A ridica sprâncenele (sau din sprâncene) = a privi mirat, a arăta surprindere, nedumerire sau nemulțumire
A rămâne (sau a deveni etc.) literă moartă = (despre un tratat, o lege etc.) a nu se mai aplica, a nu mai fi luat în seamă, a nu mai avea valoare
A răsări (sau a se arăta) la lumină (sau la lumina zilei) = a apărea (dintr-o ascunzătoare), a ieși la vedere, a se arăta
A scoate (sau a ieși) la maidan = a scoate sau a ieși la vedere; a (se) arăta, a (se) face cunoscut
A scoate (sau a pune) în valoare = a arăta, a demonstra importanța, calitățile esențiale ale unei ființe, ale unui lucru, ale unui fenomen etc.; a scoate în relief, a sublinia
A scăpa cu fața curată = a scăpa cu bine dintr-o situație dificilă
A se arăta doctorului = a se duce să fie examinat de un medic
A se da în stambă = a-și arăta fără să vrea proasta creștere (sau cusururile); a se face de râs
A se juca cu focul = a trata în mod ușuratic un lucru primejdios sau o problemă gravă
A sta ca o găină (sau curcă) plouată = a arăta necăjit, fără vlagă, fără chef
A stinge focul cu paie sau a pune paie pe(ste) foc = a înrăutăți și mai mult situația (dintre doi adversari); a întărâta, a ațâța pe cei care se ceartă
A strâmba din nas = a-și arăta nemulțumirea, dezaprobarea sau disprețul printr-o mișcare caracteristică a feței
RATÁ,ratez, vb. I. 1. Tranz. A scăpa, a pierde o ocazie. 2. Tranz. A nu reuși, a nu izbuti într-o împrejurare, a da greș. ♦ Refl. A nu reuși să se afirme sau să realizeze ceva la nivelul posibilităților sale. 3. Intranz. (Despre arme de foc) A nu lua foc când este declanșată. – Din fr. rater. (Sursa: DEX '98 )
RATÁvb. I.1.tr. A scăpa, a pierde o ocazie, a da greș. ♦ A nu reuși, a nu izbuti în ceva. 2.intr. (Despre explozibile, arme de foc) A nu lua foc. [< fr. rater]. (Sursa: DN )
RATÁvb. I. tr. a pierde o ocazie, a nu reuși, a da greș. II. intr. (despre explozibile, arme de foc, proiectile) a nu lua foc. (< fr. rater) (Sursa: MDN )
RATÁ vb. v. pierde. (Sursa: Sinonime )
ratá vb., ind. prez. 1 sg. ratéz, 3 sg. și pl. rateáză (Sursa: Ortografic )
RÁTĂ,rate, s. f. 1. Cotă, parte eșalonată care urmează a fi vărsată sau distribuită, la un termen dinainte fixat, în contul unei datorii sau al unei obligații. ◊ Loc. adj. și adv. În rate = cu plata eșalonată în tranșe (egale). 2. (Ec. pol.; în sintagmele) Rata dobânzii = raportul procentual dintre dobândă și suma împrumutată. Rată a finanțării interne = raportul dintre sursele de autofinanțare și valoarea investiției. – Din germ. Rate. (Sursa: DEX '98 )
RÁȚĂ,rațe, s. f. 1. Nume dat mai multor specii de păsări domestice și sălbatice, înotătoare, cu ciocul lat și turtit, cu trunchiul scurt și îndesat, și cu picioarele scurte, deplasate în partea posterioară a trunchiului (Anas). ◊ Rață sălbatică = strămoșul celor mai multe rațe domestice, foarte asemănătoare cu acestea și apreciată pentru carnea ei gustoasă (Anas platyrhynchos). Rață domestică = denumire dată multiplelor varietăți provenite prin domesticirea raței sălbatice și deosebite între ele prin culoarea penajului, forma corpului, calitățile productive etc. ◊ Expr. (A merge, a se mișca, a umbla) ca o rață = (a merge etc.) cu mersul legănat, greoi. 2. U****l. 3. (Art.) Numele unui dans popular; melodie după care se execută acest dans. – Cf. alb. rosë, scr. raca. (Sursa: DEX '98 )
A RATÁ ~éz 1. tranz. (ocazii) A nu folosi la timp. 2. intranz. (despre arme) A nu lua foc (după apăsarea pe trăgaci). /<fr. rater (Sursa: NODEX )
A SE RATÁ mă ~ézintranz. rar (despre persoane) A nu izbuti să se realizeze prin crearea unor valori reale; a suferi un eșec; a eșua. /<fr. rater (Sursa: NODEX )
RÁTĂ ĕf. Cotă dintr-o datorie care urmează să fie achitată eșalonat. A restitui o sumă în ~ e. / (Sursa: NODEX )
RÁȚĂ1 ~ef. 1) Pasăre înotătoare, de talie medie, cu cioc lat, rotunjit la vârf, cu picioare scurte și palmate și cu penaj divers colorat. ~ domestică. ~ sălbatică. ◊ A umbla(saua merge) ca o ~ (sauca ~a) a merge legănat. 2) Carne de astfel de pasăre. ~ friptă. / cf. alb. rosë, sb. raca (Sursa: NODEX )
RÁȚĂ2f. art. 1) Dans popular executat de perechi, cu pași legănați. 2) Melodie după care se execută acest dans. /cf. alb. rosë, sb. raca (Sursa: NODEX )
RÁTĂs.f.1. Fiecare dintre părțile în care se eșalonează o sumă de bani sau o obligație de altă natură pentru a fi achitată sau distribuită treptat la anumite termene. 2. Raport (procentual), procent (al scontului, al dobânzii etc.). ♦ Rata plusvalorii = raportul dintre plusvaloare și capitalul variabil; rata profitului = raportul dintre plusvaloare și întregul capital avansat. [Pl. -te. / < germ. Rate]. (Sursa: DN )
RÁTĂs. f. 1. fiecare dintre părțile în care se eșalonează o datorie sau o altă obligație pentru a fi achitată sau distribuită treptat, la anumite termene. 2. raport, procent (al contului, al dobânzii etc.). ♦ a plusvalorii = raportul dintre plusvaloare și capacitalul variabil; ♦ a profitului = raportul dintre plusvaloare și întregul capital avansat. (< germ. Rate) (Sursa: MDN )
RÁTĂ s. 1. (rar) tranșă, (pop.) câști, (înv.) soroc. (A restituit suma în două ~.)2.(FIN.) procent. (~ a scontului, a dobânzii.)3. v. curs. (Sursa: Sinonime )
RATĂ DE ASIGURÁRE s. v. primă de asigurare. (Sursa: Sinonime )
RÁȚĂ s. v. ploscă, u****r. (Sursa: Sinonime )
RAȚĂ MÍCĂ s. v. sarselă. (Sursa: Sinonime )
RÂȚĂ s. v. literă, slovă. (Sursa: Sinonime )
URZICA-RÁȚEI s. v. măcrișul, calului, ștevie. (Sursa: Sinonime )
râță, râțe, s.f. (înv.) numele literei „r” din alfabetul chirilic; literă, slovă, buche; (ironic) învățătură. (Sursa: DAR )
rátă (ráte), s. f. – Termen, soroc, parte dintr-o sumă care se plătește în mai multe rînduri. Germ. Rate (Candrea), cf. it. rata › ngr. ράτα (Meyer, Neugr. St., IV, 75). (Sursa: DER )
ráță (ráțe), s. f. – Pasăre inotătoare cu ciocul lat și turtit. – Mr. rosă. Sl. (sb., slov. raca, bg. rĕca, sb. race), cf. alb. rosë (› mr.) mag. réce (Miklosich, Slaw. Elem., 43; Cihac, II, 310; Conev 54). Der. din dacă (Hasdeu, Cuv. din Bătrîni, II, 16) sau din alb. (Philippide, II, 730) este improbabilă. – Der. rățoi, s. m. (masculul raței); rățoi, vb. refl. (a se răsti la cineva, a ridica vocea; a se făli, a face pe); rățoială, s. f. (umflare în pene, lăudăroșenie). (Sursa: DER )
rátă s. f., pl. ráte (Sursa: Ortografic )
ráță s. f., g.-d. art. ráței; pl. ráțe (Sursa: Ortografic )