(A merge sau a se duce, a trage) ca pe ciripie = (a merge sau a se duce, a trage) drept, în linie dreaptă
A (se) da îndărăt (sau înapoi) = a se retrage; a se codi, a se sustrage de la ceva, a ezita
A (se) învăța minte = a câștiga sau a face să câștige experiență, a trage sau a face să tragă învățăminte dintr-o întâmplare neplăcută
A atrage (pe cineva) în cursă = a momi, a ademeni, a ispiti
A avea lipici = a atrage, a fermeca, a seduce pe cineva (prin înfățișare sau fel de a fi)
A cere socoteală sau seamă (cuiva) = a trage la răspundere (pe cineva)
A da (sau a trage) cuiva un perdaf = a certa, a mustra aspru pe cineva
A face o cucerire = a-și atrage simpatia sau dragostea ciuva
A lipi cuiva o palmă = a trage, a cârpi cuiva o palmă
A lovi (sau a păli, a-i trage cuiva una) în numele tatălui = a lovi, a-i trage (cuiva una) drept în frunte
A lua (pe cineva) la refec sau (rar) a trage (cuiva) un refec = a mustra pe cineva cu asprime, a-l critica, a-i cere socoteală
A lăsa (sau a ceda) cuiva rândul = a se retrage dintr-un loc sau dintr-o activitate, pentru a permite altuia să ocupe locul sau să acționeze
A mânca singur bucatele și a lăsa altora zeama = a trage singur tot folosul, lăsând altora foarte puțin sau nimic
A pune (sau a trage) bărbi = a minți, a înșira verzi și uscate
A pune cuiva (sau a-i da cu) opinca (în obraz) = a) a păcăli pe cineva, a trage pe sfoară; b) a face pe cineva de rușine
A pândi cu urechea = a asculta cu atenție, a trage cu urechea
A părăsi scena = a) a părăsi profesiunea de actor; b) a se retrage dintr-o activitate
A scoate (sau a trage) ca din gura lupului = a salva un lucru aproape pierdut
A scoate (sau a trage) sabia (împotriva cuiva) = a provoca pe cineva la luptă, a porni război
A se da la fund = a se lăsa în adâncul apei, a se scufunda; a dispărea din viața publică, a se retrage; a se ascunde pentru a scăpa de urmărire
A se lăsa pe tânjală = a) (despre animale de tracțiune) a trage foarte încet (sprijinindu-se pe tânjală); b) (despre oameni) a lucra încet, cu lene; a neglija sau a amâna lucrul
A se trage de barbă (cu cineva) = a fi foarte intim cu cineva, a se bate pe burtă (cu cineva)
A se trage la față (sau la obraji, la chip) = a slăbi, a avea figura obosită, palidă
A se zbate de moarte = a se zvârcoli foarte tare; a se lupta cu moartea, a trage să moară
A suge (ceva) o dată (sau împreună) cu laptele mamei = a dobândi o deprindere din cea mai fragedă copilărie
A suge (de) la două oi = a trage concomitent foloase din două părți
A trage (cuiva) clapa = a înșela, a păcăli (pe cineva)
A trage (cuiva) o săpuneală = a dojeni, a critica (aspru) pe cineva
A trage (cuiva) un tighel = a mustra, a dojeni (pe cineva)
A trage (greu) în cumpănă = a avea importanță (mare)
A trage (la) aghioase = a) a cânta monoton și tărăgănat; b) a dormi; a sforăi
A trage (o țesătură) la piuă = a supune o țesătură unei operații mecanice la piuă, pentru a o face mai deasă
A trage (pe cineva) de mânecă = a) a-i face (cuiva) un semn, a-i atrage atenția spre un anumit lucru; b) a îmbia, a îndemna
A trage (sau a călca) mare = a-și da importanță; a căuta să ajungă pe cei sus-puși
A trage (sau a da, a face) la stânga = a fura
A trage (sau a duce) la mustață = a bea mult
A trage (sau a o lua) la măsea = a bea mult, a fi bețiv
A trage a mare = a-și da ifose; a căuta să ajungă pe cei sus-puși
A trage banul (sau gologanul) prin barbă = a freca de barbă un ban câștigat (în credința superstițioasă că acest gest atrage un câștig ulterior bun)
A trage cenușa (sau spuza) pe turta sa = a-și apăra cauza proprie
A trage clopotele = a) a curta o femeie; b) a divulga un secret
A trage concluziile = a rezuma ideile emise de participanți în cadrul unei dezbateri și a arăta consecințele care se impun în legătură cu problemele dezbătute
A trage condeiul = a încărca la socoteală
A trage cu acul = a coase, a broda
A trage cu coasa = a cosi
A trage cu ochiul (sau cu coada ochiului) = a se uita pe furiș, pentru a nu fi observat
A trage cu urechea = a-și încorda auzul pentru a prinde zgomote ușoare, vorbe șoptite; a asculta pe furiș
A trage cuiva o papară = a) a bate pe cineva; b) a mustra aspru pe cineva
A trage cuiva un frecuș = a mustra sau a bate pe cineva
A trage la edec = a remorca o ambarcație sau o navă de pe mal cu un odgon împotriva cursului apei
RÁGE,rag, vb. III. Intranz. (Despre unele animale) A scoate răgete. ♦ Fig. (Despre oameni) A țipa, a răcni, a zbiera, a urla. [Var.: răgí s. f.] – Din lat. ragere. (Sursa: DEX '98 )
A RÁGE ragintranz. 1) (despre unele animale) A scoate răgete caracteristice speciei; a mugi; a răcni; a zbiera. 2) fig. depr. (mai ales despre copii) A plânge cu glas tare (de cele mai multe ori fără motiv). 3) fam. (despre persoane) A scoate sunete puternice și prelungi; a țipa; a striga; a răcni. /<lat. ragere (Sursa: NODEX )
RÁGE vb. v. mugi. (Sursa: Sinonime )
ráge (rág, răgít), vb. – A mugi, a răcni, a behăi. Lat. ragĕre (Densusianu, Hlr., 197; Pușcariu 1427; REW 7077), cf. v. fr. raire. Din sec. XVII, tendința este de a asimila conjug. cu cea a vb. în -ire: formele part. ras și ale gerunziului răgînd, pe care le citează Tiktin, sînt puțin folosite. – Der. răget, s. n. (behăit, muget), cu var. răget, ragăt, rare; rangăt, s. n. (zbierat, muget), var. cu infix nazal; ramăt, s. n. (muget), negreșit altă var., deși dificil de explicat fonetic (după Tiktin, din freamăt, care nu este nici el mai ușor). (Sursa: DER )
ráge vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. rag, 2 sg. ragi, 3 sg. ráge; conj. prez. 3 sg. și pl. rágă; ger. răgând (Sursa: Ortografic )
