RAPACITÁTE s. f. (Livr.) Însușirea de a fi rapace; cupiditate, lăcomie. – Din fr. rapacité, lat. rapacitas, -atis. (Sursa: DEX '98 )
RAPACITÁTE f. livr. Caracter rapace; lăcomie; cupiditate. /<fr. rapacité, lat. rapa-citas, ~atis (Sursa: NODEX )
RAPACITÁTE s.f. Însușirea de a fi rapace; lăcomie. [Cf. it. rapacitá, fr. rapacité]. (Sursa: DN )
RAPACITÁTE s. f. însușirea de a fi rapace; lăcomie. (< fr. rapacité, lat. rapacitas) (Sursa: MDN )
RAPACITÁTE s. v. lăcomie. (Sursa: Sinonime )
rapacitáte s. f., g.-d. art. rapacității (Sursa: Ortografic )
| rapacitate substantiv feminin | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | rapacitate | rapacitatea |
| plural | — | — |
| genitiv-dativ | singular | rapacități | rapacității |
| plural | — | — |
| vocativ | singular | rapacitate, rapacitateo |
| plural | — |
