bun-gust = simț estetic, rafinament RAFINAMÉNT, rafinamente, s. n. 1. Finețe, delicatețe, subtilitate a gustului sau a simțirii. 2. Viclenie, perfidie, șiretenie. – Din fr. raffinement. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard
RAFINAMÉNT s.n. 1. Finețe, subtilitate excesivă. 2. (Peior. ) Perfidie. [Pl. -te, -turi . / < fr. raffinement ]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard
RAFINAMÉNT s. n. 1. finețe, delicatețe, subtilitate. 2. viclenie, perfidie. (< fr. raffinement ) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard
RAFINAMÉNT s. 1. v. bun-gust . 2. v. distincție . 3. v. finețe . (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard
Rafinament ≠ vulgaritate (Sursa: Antonime ) Copy to clipboard
rafinamént s. n., pl. rafinaménte (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard
RAFINAMÉNT ~e n. 1) Finețe a gustului; delicatețe. 2) depr. Lipsă de loialitate; perfidie; viclenie. /<fr. raffinement (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard
rafinament (pl. -e) substantiv neutru nearticulat articulat nominativ-acuzativ singular rafiname nt rafiname ntul plural rafiname nte rafiname ntele genitiv-dativ singular rafiname nt rafiname ntului plural rafiname nte rafiname ntelor vocativ singular — plural —
rafinament (pl. -uri) substantiv neutru nearticulat articulat nominativ-acuzativ singular rafiname nt rafiname ntul plural rafiname nturi rafiname nturile genitiv-dativ singular rafiname nt rafiname ntului plural rafiname nturi rafiname nturilor vocativ singular — plural —