RADICALIZÁRE,radicalizări, s. f. Acțiunea de a (se) radicaliza și rezultatul ei. – V. radicaliza. (Sursa: DEX '98 )
RADICALIZÁREs.f. Acțiunea de a radicaliza și rezultatul ei. [< radicaliza]. (Sursa: DN )
radicalizáre s. f., g.-d. art. radicalizării; pl. radicalizări (Sursa: Ortografic )
radicalizáre s. f., g.-d. art. radicalizării; pl. radicalizări (Sursa: Ortografic )
RADICALIZÁ,radicalizez, vb.I. Tranz. și refl. A deveni sau a face să devină radical (I 2). – Radical + suf. -iza. Cf. germ. radikalisieren. (Sursa: DEX '98 )
A RADICALIZÁ ~éztranz. A face să se radicalizeze. /radical + suf. ~iza (Sursa: NODEX )
A SE RADICALIZÁ mă ~ézintranz. (despre persoane sau despre grupări politice) A adopta o atitudine radicală; a deveni radical. /radical + suf. ~iza (Sursa: NODEX )
RADICALIZÁvb. I. tr. A atrage pe cineva la o reformă democratică radicală; a revoluționa. [Cf. germ. radikalisieren]. (Sursa: DN )
RADICALIZÁvb. tr., refl. a face să devină, a deveni radical, intransigent; a revoluționa. (< fr. radicaliser, germ. radikalisieren) (Sursa: MDN )
radicalizá vb., ind. prez. 1 sg. radicalizéz, 3 sg. și pl. radicalizeáză (Sursa: Ortografic )
