Dex răzare, razare, definiţie răzare, dex.ro Mobile

RĂZÁ, pers. 3 ráză, vb. I. Intranz. (Pop.; despre aștri sau corpuri luminoase) A revărsa raze, a radia; (despre raze) a străluci, a lumina. – Din rază. (Sursa: DLRM )

răza verb Surse flexiune: DLRM '58		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) răza	răzare	răzat	răzând	singular	plural
		(a) răza	răzare	răzat	răzând	—	—

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	—	—	—	—	—
	a II-a (tu)	—	—	—	—	—
	a III-a (el, ea)	rază	(să) raze	răza	răză	răzase
plural	I (noi)	—	—	—	—	—
	a II-a (voi)	—	—	—	—	—
	a III-a (ei, ele)	rază	(să) raze	răzau	răzară	răzaseră

răzare substantiv feminin		nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	răzare	răzarea
nominativ-acuzativ	plural	răzări	răzările
genitiv-dativ	singular	răzări	răzării
genitiv-dativ	plural	răzări	răzărilor
vocativ	singular	răzare, răzareo
vocativ	plural	răzărilor