Dex.Ro Mobile
RĂZĂTOÁRE, răzători, s. f. 1. Obiect de forme și de dimensiuni diferite, întrebuințat în bucătărie pentru ras legume, fructe, cașcaval etc.; răzuitoare. 2. Obiect de lemn sau de oțel, în formă de lamă, așezat la intrarea unei case, de care se rade noroiul de pe încălțăminte. – Rade + suf. -ătoare. (Sursa: DEX '98 )

RĂZĂTOÁRE s. răzuitoare, (Transilv. și Ban.) răzălău. (~ pentru morcovi.) (Sursa: Sinonime )

răzătoáre s. f., g.-d. art. răzătórii; pl. răzătóri (Sursa: Ortografic )

RĂZĂTOÁRE răzătóri f. 1) Unealtă de uz casnic folosită pentru ras produse alimentare (legume, fructe, brânză etc.); răzuitor. A da prin răzătoare. 2) Obiect format din una sau mai multe lame paralele, fixat la intrarea într-o casă, de care se rade noroiul de pe încălțăminte. [G.-D. răzătorii] /a roade + suf. ~ătoare (Sursa: NODEX )

RĂZĂTÓR s. v. otic, răvar. (Sursa: Sinonime )

Declinări/Conjugări
răzătoare   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular răzătoare răzătoarea
plural răzători răzătorile
genitiv-dativ singular răzători răzătorii
plural răzători răzătorilor
vocativ singular răzătoare, răzătoareo
plural răzătorilor

răzător   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular răzător răzătorul
plural răzătoare răzătoarele
genitiv-dativ singular răzător răzătorului
plural răzătoare răzătoarelor
vocativ singular
plural