PĂDURÉȚ, -EÁȚĂ, pădureți, -e, adj. 1. (Despre plante, pomi fructiferi) Care crește în pădure sau într-un loc necultivat; sălbatic. ♦ (Despre fructe) Produs de un arbore pădureț (1); nealtoit; p. ext. cu gust acru, astringent. ◊ Expr. A se sătura (de cineva sau de ceva) ca de mere pădurețe = a fi foarte plictisit (de cineva sau de ceva), a nu mai putea suferi. 2. (Rar; despre animale) Care trăiește în pădure; sălbatic. ♦ Fig. (Despre oameni) Ursuz, retras, sălbatic. – Pădure + suf. -eț. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

PĂDURÉȚ adj. (BOT.) sălbatic, (pop.) mistreț, (reg.) mistrecit. (Măr ~.) (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

PĂDURÉȚ adj. v. împădurit, păduros, săl-batic. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

PĂDURÉȚ adj., s. v. bădăran, grosolan, mitocan, mârlan, mârlănoi, mocofan, mojic, necivilizat, nepoliticos, ordinar, țărănoi, țoapă, țopârlan, vulgar. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

PĂDURÉȚ s. v. lues, s*****s. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

păduréț adj. m., pl. păduréți; f. sg. pădureáță, pl. păduréțe (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

PĂDURÉȚ ~eáță (~éți, ~éțe) și substantival 1) (despre pomi) Care crește în pădure sau pe terenuri necultivate; de pădure; sălbatic. 2) (despre fructe) Care este rod al unui pom nealtoit. Mere ~ețe. /pădure + suf. ~eț (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

MAZĂRE-PĂDUREÁȚĂ s. v. orăstică. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

MEI-PĂDURÉȚ s. v. meișor. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

ghímpe-păduréț s. m., pl. ghimpi-păduréți (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

mei-păduréț s. m. (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard