(A cântări) cu bătaie = (a cântări) cu puțin peste greutatea exactă
(A spune) două vorbe și-un cuvânt = (a spune) pe scurt, în puține cuvinte
(Nici cât sau măcar) să orbești un șoarece = foarte puțin; deloc
(Nici) cât (e) negru sub unghie = foarte puțin, (aproape) deloc
(Nici) de leac = câtuși de puțin, deloc
(Nici) măcar de-afurisenie = câtuși de puțin; de fel
A i se împuțina cuiva inima sau a se împuțina cu inima = a se descuraja; a se înfricoșa
A mânca ca o mireasă = a mânca foarte puțin
A mânca ca o pasăre (sau ca o păsărică) = a mânca puțin
A mânca singur bucatele și a lăsa altora zeama = a trage singur tot folosul, lăsând altora foarte puțin sau nimic
A nu avea gură (să răspunzi sau să spui ceva) = a nu avea putința sau curajul (de a mai răspunde sau de a mai spune ceva)
A nu număra zile multe = a mai avea puțin de trăit
A pune (sau a lua, a băga) ceva în gură = a mânca (puțin)
A schimba o vorbă (sau un cuvânt, câteva vorbe, câteva cuvinte etc.) (cu cineva) = a sta (puțin) de vorbă; a conversa, a vorbi (cu cineva)
A se hrăni cu vânt = a nu avea ce mânca; a mânca foarte puțin, a ciuguli
A se strânge în sine = a deveni puțin comunicativ, a se închide în sine
A slăbi din chingi = a lăsa chinga mai puțin strânsă; a lăsa pe cineva mai liber
A strânge din umeri = a ridica, a da din umeri în semn de dispreț, de nepăsare, de nedumerire, de neputință
A zbura laptele = a pune puțin lapte acru în lapte dulce fierbinte, ca să se aleagă brânza
A șterge putina sau a o șterge = a pleca repede și pe neobservate
A-i sta (cuiva) în putință = a-i fi cuiva (ceva) posibil
A-l trece (pe cineva) neputința = a se scăpa pe el
A-și da (sau a-și lua) bucățica de la gură = a da din puținul său, a fi foarte darnic sau altruist
A-și minți foamea = a-și potoli temporar foamea cu mâncare puțină
Ce-am avut și ce-am pierdut = n-am ce pierde; puțin îmi pasă
Colea și colea = rar, puțin; pe ici pe colo
Cu paralâcul = în cantitate (foarte) mică; cu bani puțini
Cu putință = posibil
Cu un ceas mai devreme (sau mai curând) = cât mai repede cu putință, până nu e prea târziu
Cu țârâita = (puțin) câte puțin
Cât de cât = măcar, puțin de tot; (în construcții negative) deloc
Câtuș (sau cât) de puțin = nici în cea mai mică măsură; deloc, nicidecum
Câtuși de puțin = oricât de puțin, cât de cât; (în construcții negative) absolut deloc, defel
De bine, de rău = după posibilități, mai mult sau mai puțin; cumva
Floare la ureche = lucru de puțină importanță sau gravitate, foarte ușor de rezolvat
Fără spor = fără randament; puțin; încet
Mai mult sau mai puțin = oarecum, relativ
Mai prejos = în inferioritate față de cineva sau de ceva; mai puțin, mai slab, mai prost decât...
Mai scumpă ața decât fața sau nu face fața cât ața = costă mai scump executarea sau reparația unui lucru decât valoarea lui; trudă multă și folos puțin
Mă doare în spate = puțin îmi pasă, mă lasă indiferent
N-ajunge nici pe o măsea = e foarte puțin, e insuficient
Nici atâta = și mai puțin
Nici cât un vârf de ac = extrem de mic, foarte puțin, aproape deloc
Nici pe departe = nici măcar puțin; deloc
Nici pic = deloc, câtuși de puțin
Nu mai puțin = de asemenea, deopotrivă
Nu-l doare (nici) capul sau nici capul nu-l doare = nu se sinchisește, nu-i pasă, puțin îi pasă
PUȚÍN, -Ă,puțini, -e, adj., adv. I. Adj. 1. Care este în cantitate mică, un pic; care nu este de ajuns; insuficient. ◊ Expr. Puțin la minte = prostuț. Puțin la simțire = nesimțitor, insensibil ♦ (Substantivat, n.) Cantitate mică, număr mic din ceva. Puținul cât a scris. ◊ Expr. Puțin a lipsit (sau a rămas) să nu... sau puțin de nu era să... = era cât pe-aci să.... era pe punctul de a... Pentru puțin! = formulă politicoasă de răspuns la o mulțumire. 2. De proporții, de dimensiuni mici, cu volum redus; mic; fig. neînsemnat. ◊ Puțin la trup = mic și firav. ♦ De intensitate mică; slab. 3. (Despre noțiuni de timp) De mică durată; scurt. ◊ Loc. adv. În puține zile = peste câteva zile. 4. (Cu valoare de numeral nehotărât) Puțini știu acest lucru.II. Adv. 1. În cantitate sau în măsură mică. ◊ Cel (sau pe) puțin = a) minimum; b) în orice caz, măcar, barem. Câtuș (sau cât) de puțin = nici în cea mai mică măsură; deloc, nicidecum. Nu mai puțin = de asemenea, deopotrivă. Pe (sau cu) puțin = ieftin. (Cu) puțin mai... = (cu) ceva mai... Merg puțin mai înaintea lui. Mai puțin de... = în număr sau în cantitate mai mică decât... (Puțin) câte puțin sau (câte) puțin-puțin = încetul cu încetul, pe rând. Mult-puțin = cât o fi, oricât. ♦ În oarecare măsură, întrucâtva. ♦ Cam, oarecum. Surâse puțin ironic. ♦ (Precedat de „cel mai”, servește la formarea superlativului relativ de inferioritate) Cel mai puțin reușit dintre tablourile expuse.2. Pentru scurt timp, pentru un interval mic; câtva timp. ◊ Peste puțin = în curând, în scurt timp. De puțin = de scurt timp, de curând. – Et. nec. (Sursa: DEX '98 )
PUȚÍN1adv. 1) (în opoziție cumult) În cantitate, în măsură mică. A nins ~. A uda ~ florile. ◊ Cel ~ minimum. Câtuși (saucât) de ~ în măsură cât de mică; măcar un pic. Nu mai ~ tot atât; în aceeași măsură. Mai ~ în cantitate, în măsură mai mică. ~ câte ~ a) câte un pic; b) fără grabă; încet. Mult, ~ cât va fi; oricât. Mai mult sau mai ~ v.MULT. Pentru ~ răspuns politicos la mulțumirea cuiva pentru ceva. 2) Un timp scurt. A dormi ~. /<lat. putinus (Sursa: NODEX )
PUȚÍN2 ~ă (~i, ~e) 1) (în opoziție cu mult) Care este în cantitate sau în număr mic; care nu este îndeajuns; insuficient. ~i cercetători. ~ă umezeală. ◊ ~ la minte cam prost; prostuț. ~ la simțire nesimțitor. 2) (în opoziție cumare) Care este de dimensiuni, proporții sau volum redus. ~ pământ. 3) (despre timp) Care este de scurtă durată. /<lat. putinus (Sursa: NODEX )
PUȚÍN adj., adv. 1. adj. insuficient. (Oaste ~ ă; bani ~ i.)2. adj. (înv.) scurt. (A scris în ~ cuvinte totul.)3. adv. v. prost. 4. adj. v. câtva. 5. adv. nițel, (pop.) oleacă, (înv.) oarece, oareșice. (Stai ~!)6. adv. v. câtva. 7. adj. scurt. (În ~ vreme voi fi la tine.)8. adv. v. rar. 9. adv. v. ușor.10. adv. v. întrucâtva. 11. adv. v. cam. 12. adj. v. redus. 13. adj. v. slab. (Sursa: Sinonime )
Puțin ≠ mult (Sursa: Antonime )
puțín (puțină), adj. – Insuficient, redus. – Mr. p(u)țîn, psîn, megl. puțǫn, istr. puțin. Origine obscură. Provine fără îndoială din rădăcina expresivă *piț-, cf. puță, dar der. nu este clară. Cf. lat. med. pusinnu, pittinus „mic”, și toate cuvintele romanice care exprimă această idee și care în general sînt puțin clare. Pentru comparativul mai puțin, cf. sard. prus pagu ‹ plus paucum. În general se încearcă să se explice acest cuvînt în două feluri: pornind de la paucus, prin intermediul unui der. *paucinum (Cipariu, Gram., II, 347; Pascu, I, 150), sau pornind de la putus, prin intermediul lui *putinus (Meyer, IF, VI, 122; Candrea, Rom., XXXI, 314; Pușcariu 1418; Loewe 57; REW 6550). Der. puțintel (f. puțintea, puțintică), adj. (nițel), probabil formă disimilată a lui *puțincel (Pușcariu, Dacor., I, 326); puținătate (var. puținime, puțintime), s. f. (cantitate mică); împuțina, vb. (a reduce, a micșora). (Sursa: DER )
mult-puțín s. n., art. mult-puțínul (Sursa: Ortografic )
puțín adj. m., pl. puțíni; f. sg. puțínă, pl. puțíne (Sursa: Ortografic )
puțín s. n. (Sursa: Ortografic )
Declinări/Conjugări
puțin articol / numeral / adjectiv pronominal / pronume
