(A cântări) cu bătaie = (a cântări) cu puțin peste greutatea exactă
(A fi) alfa și omega = (a fi) începutul și sfârșitul, (a fi) atotcunoscător, (a fi) factorul esențial
(A spune) două vorbe și-un cuvânt = (a spune) pe scurt, în puține cuvinte
(Cu) strângere de inimă = (cu un) puternic sentiment de teamă, de durere, de regret etc.
(Muncește, lucrează, aleargă, se ferește, fuge etc. de ceva) de-și scoate ochii = (muncește, lucrează etc.) cât poate, din răsputeri
(Nici cât sau măcar) să orbești un șoarece = foarte puțin; deloc
(Nici) cât (e) negru sub unghie = foarte puțin, (aproape) deloc
(Nici) de leac = câtuși de puțin, deloc
(Nici) măcar de-afurisenie = câtuși de puțin; de fel
A (mai) prinde (de) inimă = a scăpa de senzația de slăbiciune după ce a mâncat, a se (mai) întrema, a (mai) căpata putere
A (nu-) și cunoaște (sau vedea, ști) lungul nasului = a (nu-) și da seama cât e în stare să facă cu puterile proprii; a (nu-) și da seama de măsura pe care trebuie s-o păstreze față de alții; a (nu) se comporta cuviincios
A (sau a-i) ajunge (cuiva) cuțitul la os = a ajunge la capătul puterii; a fi într-o situație disperată
A ajunge la aliman = a da (și a nu mai putea scăpa) de un necaz
A auzi de cineva (sau de ceva) = a cunoaște pe cineva (sau ceva) din reputație, din cele ce se spun despre el
A avea (pe cineva) în palmă = a avea (pe cineva) la discreție, în puterea sa
A avea (sau a băga) în buzunar (pe cineva) = a avea pe cineva în puterea sa
A avea (sau ține, a fi cu) pâinea și cuțitul în mână sau a pune mâna pe pâine și cuțit = a avea la îndemână toată puterea, toate mijloacele
A avea gura (sau a fi gură) spartă = a nu putea ține un secret, a dezvălui orice secret
A avea mâncărici = a nu avea astâmpăr, a nu putea sta liniștit
A avea mâncărime de (sau la) limbă = a simți mereu nevoia de a vorbi; a fi foarte vorbăreț, palavragiu, limbut; a nu putea păstra un secret
A avea ochi = a se arăta priceput în a aprecia un lucru dintr-o privire
A avea oftică (pe cineva) = a-i fi necaz (pe cineva), a nu-l putea suferi
A avea pe cineva la mână = a avea pe cineva în puterea sa (știind despre el lucruri compromițătoare)
A avea presă bună (sau proastă) = a se bucura de o apreciere bună (sau rea), a avea o reputație bună (sau proastă)
A face dâră prin barbă = a face începutul, a stabili un obicei (rău), a crea un precedent
A face smugă (la ceva) = a lua, a scoate prima porție (din ceva), a face începutul
A face) primul pas = (a face) începutul, primele încercări; (a avea) inițiativa
A fi (sau a ajunge, a veni) la putere = a deține (sau a ajunge să dețină) guvernarea într-un stat
A fi (sau se băga, a ajunge) slugă la dârloagă = a fi (sau a ajunge) sub conducerea unui om neînsemnat, nevrednic, nepriceput, a ajunge slugă la dârdală
A fi cu caș(ul) la gură = a fi tânăr, nepriceput
A fi cu ochi și cu sprâncene = a fi prea exagerat, prea bătător la ochi, prea evident (pentru a putea fi tăgăduit)
A fi la azbuche = a fi abia la începutul învățăturii
A fi mort fără (sau după) cineva sau ceva = a nu putea trăi fără cineva sau ceva, a fi îndrăgostit de cineva sau de ceva; a ține mult la cineva sau la ceva
A fi numai vână = a fi sprinten, agil, puternic
A fi sătul până în gât = a fi dezgustat, a nu mai putea suporta (în continuare)
A fi tare de vârtute, dar slab de minte = a fi puternic, dar prost
A fi uns cu toate unsorile = a fi trecut prin multe, a fi experimentat, versat, a nu putea fi dus de nas
A fi în puterea cuiva = a depinde de voința, de bunul plac al cuiva
A frământa pământul = a bate pământul cu picioarele prin lovituri puternice și repetate
A i se face (sau a i se pune, a i se zbârli cuiva) părul (sau chica) măciucă = a fi cuprins de o spaimă puternică, a se îngrozi, a se înspăimânta
A i se lega limba = a nu mai putea vorbi sau a vorbi cu mare greutate
A i se lega picioarele = a nu mai putea umbla sau a umbla cu mare greutate
A i se muia (cuiva) ciolanele = a-i slăbi puterile, a se moleși
A i se tăia (sau a i se înmuia) cuiva (mâinile și) picioarele = a avea o senzație de slăbiciune fizică; a nu se putea stăpâni (de emoție, de durere etc.)
A i se umple (cuiva) paharul sau a(-i) fi plin paharul = a îndura prea multe suferințe morale, a nu mai putea suporta durerea, suferința etc. 3) Ventuză (pentru bolnavi)
A i se usca gura (sau gâtul) ori a se usca de sete = a avea o senzație puternică de sete
A i se împiedica (cuiva) limba = a nu putea articula bine sunetele
A i se împuțina cuiva inima sau a se împuțina cu inima = a se descuraja; a se înfricoșa
A i se încleșta (cuiva) fălcile (sau gura) = a i se înțepeni maxilarele; a nu mai putea vorbi, a amuți
A intra în (sau sub) stăpânirea cuiva = a ajunge în puterea cuiva
PUȚ,puțuri, s. n. 1. Groapă cilindrică sau pătrată, adesea cu pereții pietruiți sau cu ghizduri împrejur, săpată în pământ până la nivelul unui strat de apă și care servește la alimentarea cu apă potabilă; fântână. ◊ Puț absorbant = groapă făcută în locuri necanalizate, pentru a permite scurgerea apelor uzate până la un strat permeabil care să le absoarbă. Puț colector = puț în care se adună apele captate prin mai multe puțuri sau drenuri. 2. Săpătură într-o mină care leagă zăcământul cu suprafața sau cu o galerie principală și care servește la extracție, la aeraj sau la pătrunderea personalului în mină. ♦ Gaură săpată în pământ pentru extragerea petrolului. – Lat. puteus. (Sursa: DEX '98 )
PUȚÍ,put, vb. IV. Intranz. A răspândi un miros greu, neplăcut; a mirosi urât. ◊ Expr. A puți locul sub cineva sau a-i puți cuiva urma, se spune despre cineva foarte leneș. A puți a pustiu = a fi gol. Nici nu pute, nici nu miroase = nu-i nici bun, nici rău; e așa și-așa. Parcă îi tot pute ceva, se spune despre cel care este mereu nemulțumit. A-i puți a... = a simți miros de... ♦ Fig. (Fam.; urmat de determinări introduse prin prep. „de”) A avea ceva în cantitate mare, a fi plin de... Pute piața de mere. – Lat. *putire (= putere). (Sursa: DEX '98 )
A PUȚÍ putintranz. 1) A emana un miros urât; a mirosi urât. 2) pop. A fi semne că are sau va avea loc. Pute a bătaie. ◊ Pute a pustiu se spune despre ceea ce este gol (camere, buzunare, pungi etc.). 3) fig. fam. A fi plin peste măsură; a fi supraîncărcat. Pute piața de legume. /<lat. putere (Sursa: NODEX )
PUȚ ~urin. 1) Groapă adâncă (cu pereții pietruiți sau betonați), săpată în pământ până la nivelul unui strat de apă, pentru alimentarea cu apă potabilă; fântână. 2) Săpătură într-o mină care servește drept cale de transport pentru mineri și materiale și ca mijloc de aerisire. 3) Gaură săpată în pământ pentru extragerea petrolului. /<lat. puteus (Sursa: NODEX )
PUȚ s. 1. v. fântână. 2. v. sondă. 3. (reg.) șaht. (~ de mină.) (Sursa: Sinonime )
PUȚÍ vb. a duhni, a mirosi, (prin Mold.) a se auzi, (Mold.) a duhli, (înv.) a duhori. (~ a băutură.) (Sursa: Sinonime )
PÚȚUL s. art. v. pegas. (Sursa: Sinonime )
puț! interj. (reg.) strigăt cu care se asmut câinii asupra cuiva. (Sursa: DAR )
puț (púțuri), s. n. – Fîntînă. – Mr. puț, istr. put. Lat. pŭteus (Pușcariu 1415; Candrea-Dens., 1490; REW 6877), cf. it. pozzo (sard. puzzu), prov. pous, fr. puits, cat. pou, sp. pozo, port. poço, alb. pus (Philippide, II, 652). – Der. puțar, s. m. (fîntînar; muncitor la o sondă de țiței), pe care REW 6873 îl derivă direct din lat. putearius. (Sursa: DER )
puțí (put, puțít), vb. – A mirosi urît. – Megl. put(puțos), ambuțiri. Lat. *putῑre în loc de putēre (Pușcariu 1414; REW 6876), cf. it. putire (Prati 803), prov., cat. pudir; fr. puer (‹ v. fr. puir). – Der. apuțit, s. n. (înv., miros); pucios, adj. (urît mirositor), probabil în loc de *puțicios, cf. v. it., pist. puzzoso; pucioasă, s. f. (sulf), în loc de piatră pucioasă (după Pușcariu 1394 și Candrea de la un lat. *puteōsa; puciocnă (var. pucio(a)gnă), s. f. (plantă, Bifora radians); împuți, vb. (a răspîndi un miros greu; refl., a începe să miroasă urît, a se putrezi; refl., a se băși); împuțiciune, s. f. (duhoare, putoare; lene); împuțit, adj. (puturos; stricat; leneș). – Cf. putoare. (Sursa: DER )
puț s. n., pl. púțuri (Sursa: Ortografic )
puțí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. put, imperf. 3 sg. puțeá; conj. prez. 3 sg. și pl. pútă (Sursa: Ortografic )
ISTORICESKII PUT NE TROTUAR NEVSKOGO PROSPEKTA (ИCTOΡИЧECKИИ ПYTЬ – HE TPOTYAP HEBCKOΓO ПROCПEKTA) (rus.) drumul istoriei nu este trotuarul de pe Nevski Prospekt – Cernîșevski, recenzie la cartea lui H. Carr „Scrisori politico-economice către președintele Statelor Unite”. Activitatea social-politică cere din partea celui angajat în ea multiple renunțări și sacrificii. (Sursa: DE )
Declinări/Conjugări
put
Nu există informații despre flexiunea acestui cuvânt.
