Dex.Ro Mobile
Vezi 50 expresii

« Back
PUS s. n. Faptul de a pune. ♦ (Pop.) Semănare, plantare. – V. pune. (Sursa: DEX '98 )

PUS púsă (puși, púse) v. A PUNE. ◊ A aștepta cu masa pusă (sau întinsă) a) a aștepta cu masa pregătită; b) a aștepta cu bunăvoință, cu bucurie. /v. a pune (Sursa: NODEX )

–PUS Element secund de compunere savantă cu semnificația „(referitor la) picior”, „de picior”. [< fr. -pus, cf. gr. pous]. (Sursa: DN )

PUS s.n. (Med.) Exsudat patologic vâscos, care se formează în focarele de infecție; puroi. [< fr., lat. pus]. (Sursa: DN )

PUS s. n. exsudat patologic vâscos care se formează în focarele de infecție; puroi. (< fr., lat. pus) (Sursa: MDN )

PUS adj. așternut, întins, pregătit. (Îl așteaptă cu masa ~.) (Sursa: Sinonime )

PUS s. 1. v. plantare. 2. v. semănat. (Sursa: Sinonime )

pus s. n. (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
pune   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) pune punere pus punând, puind singular plural
pune puneți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) pun, pui (să) pun, pui puneam pusei pusesem
a II-a (tu) pui (să) pui puneai puseși puseseși
a III-a (el, ea) pune (să) pună, puie punea puse pusese
plural I (noi) punem (să) punem puneam puserăm puseserăm, pusesem*
a II-a (voi) puneți (să) puneți puneați puserăți puseserăți, puseseți*
a III-a (ei, ele) pun (să) pună, puie puneau puseră puseseră
* Formă nerecomandată

pus   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular pus pusul pu pusa
plural puși pușii puse pusele
genitiv-dativ singular pus pusului puse pusei
plural puși pușilor puse puselor
vocativ singular
plural

puș
Nu există informații despre flexiunea acestui cuvânt.