PURITÁN, -Ă, puritani, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Adept al puritanismului; p. ext. persoană care practică sau afișează o moralitate foarte severă. 2. Adj. Care aparține puritanismului, privitor la puritanism; p. ext. care profesează sau afișează o morală excesivă. – Din fr. puritain. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

PURITÁN, -Ă adj. Referitor la puritanism; (p. ext.) care practică sau afișează o morală excesivă. // s.m. și f. Adept al puritanismului; (p. ext.) om de o moralitate excesivă. [< engl. puritan, cf. fr. puritain]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

PURITÁN, -Ă adj., s. m. f. (adept) al puritanismului; (p.ext.) (om) de o moralitate rigidă. (< fr. puritain) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

puritán s. m., adj. m., pl. puritáni; f. sg. puritánă, g.-d. art. puritánei, pl. puritáne (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

PURITÁN1 ~ă (~i, ~e) Care ține de puritanism; propriu puritanismului. /<fr. puritain (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

PURITÁN2 ~ă (~i, ~e) m. și f. 1) Adept al puritanismului. 2) Persoană care vădește sau afișează o moralitate scrupuloasă. /<fr. puritain (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard