PURIFICÁȚIE, purificații, s. f. 1. Purificare. 2. Ceremonie religioasă consacrată ispășirii păcatelor, curățirii morale. – Din fr. purification. (Sursa: DEX '98 )
PURIFICÁȚIE s.f. Purificare. [Gen. -iei, var. purificațiune s.f. / < fr. purification]. (Sursa: DN )
PURIFICÁȚIE s. f. 1. purificare. 2. ceremonie religioasă consacrată ispășirii păcatelor, curățirii morale. (< fr. purification) (Sursa: MDN )
PURIFICÁȚIE s. v. curățare, epurare, epurație, purificare. (Sursa: Sinonime )
purificáție s. f., pl. purificáții (Sursa: Ortografic )
| purificație substantiv feminin | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | purificație | purificația |
| plural | purificații | purificațiile |
| genitiv-dativ | singular | purificații | purificației |
| plural | purificații | purificațiilor |
| vocativ | singular | purificație, purificațio |
| plural | purificațiilor |
