Dex.Ro Mobile
PURADÉL, puradei, s. m. (Fam.) Copil de țigan; p. gener. copil. – Din magh. purdé. (Sursa: DEX '98 )

PURADÉL s. v. copil, danci. (Sursa: Sinonime )

puradél (puradéi), s. m. – Copil de țigan. – Var. puradeu, purdeu. Țig., dar etimonul exact nu este sigur. S-a propus țig. purde „nu” (Bogrea, Dacor., IV, 813; Juilland 172), care pare îndoielnic. Coincidența cu mag. purdé (Cihac, II, 522) se explică prin sursa țig. comună. După Gáldi, Dict., 153, din mag. purgye. (Sursa: DER )

puradél s. m., pl. puradéi, art. puradéii (Sursa: Ortografic )

PURADÉL ~i m. fam. 1) Copil de țigan. 2) Copil mic; prichindel; prâslea. /<ung. purdé (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
puradel   substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular puradel puradelul
plural puradei puradeii
genitiv-dativ singular puradel puradelului
plural puradei puradeilor
vocativ singular puradelule
plural puradeilor