PURADÉL,puradei, s. m. (Fam.) Copil de țigan; p. gener. copil. – Din magh. purdé. (Sursa: DEX '98 )
PURADÉL s. v. copil, danci. (Sursa: Sinonime )
puradél (puradéi), s. m. – Copil de țigan. – Var. puradeu, purdeu. Țig., dar etimonul exact nu este sigur. S-a propus țig. purde „nu” (Bogrea, Dacor., IV, 813; Juilland 172), care pare îndoielnic. Coincidența cu mag. purdé (Cihac, II, 522) se explică prin sursa țig. comună. După Gáldi, Dict., 153, din mag. purgye. (Sursa: DER )
puradél s. m., pl. puradéi, art. puradéii (Sursa: Ortografic )