- A avea (sau a fi cu) mână lungă = a fi hoț, pungaș
PUNGÁȘ, pungași, s. m. Hoț de buzunare; p. gener. hoț. ♦ Om șmecher, viclean, escroc. – Pungă + suf. -aș. (Sursa: DEX '98 )
PUNGÁȘ ~i m. 1) Hoț de bani. 2) fam. Persoană necinstită care înșală pe alții, profitând de încrederea lor; impostor; potlogar; șarlatan; escroc. /pungă + suf. ~aș (Sursa: NODEX )
PUNGÁȘ s. 1. v. hoț. 2. v. borfaș. 3. v. escroc. (Sursa: Sinonime )
pițigói-pungáș s. m. (Sursa: Ortografic )
pungáș s. m., pl. pungáși (Sursa: Ortografic )
pungaș substantiv masculin | nearticulat | articulat |
nominativ-acuzativ | singular | pungaș | pungașul |
plural | pungași | pungașii |
genitiv-dativ | singular | pungaș | pungașului |
plural | pungași | pungașilor |
vocativ | singular | — |
plural | — |