PUNCTUALITÁTE s. f. Însușirea de a fi punctual. [Pr.: -tu-a-] – Din fr. ponctualité (după punctual). (Sursa: DEX '98 )
PUNCTUALITÁTE f. Caracter punctual. [Sil. -tu-a-] /<fr. ponctualité (Sursa: NODEX )
PUNCTUALITÁTE s.f. Însușirea de a fi punctual; exactitate, regularitate în executarea unei lucrări. [Cf. fr. ponctualité]. (Sursa: DN )
PUNCTUALITÁTE s. f. însușirea de a fi punctual (1); exactitate, regularitate în executarea unei lucrări. (după fr. ponctualité) (Sursa: MDN )
PUNCTUALITÁTE s. 1. exactitate, exactitudine. (~ cu care a venit la întâlnire.) 2. promptitudine. (Om de o rară ~.) (Sursa: Sinonime )
punctualitáte s. f. (sil. punc-tu-a-), g.-d. art. punctualității (Sursa: Ortografic )
| punctualitate substantiv feminin | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | punctualitate | punctualitatea |
| plural | — | — |
| genitiv-dativ | singular | punctualități | punctualității |
| plural | — | — |
| vocativ | singular | punctualitate, punctualitateo |
| plural | — |
