Dex.Ro Mobile
PUMNÁL, pumnale, s. n. Armă cu lamă scurtă, cu două tăișuri și cu vârful ascuțit; stilet, jungher. – Pumn + suf. -al (după it. pugnale). (Sursa: DEX '98 )

PUMNÁL s.n. Armă cu o lamă scurtă, ascuțită și tăioasă ca de cuțit. [Var. pumnar s.n. / < pumn, după it. pugnale, fr. poignard]. (Sursa: DN )

PUMNÁL s. n. armă cu o lamă scurtă, ascuțită și tăioasă. (după it. pugnale) (Sursa: MDN )

PUMNÁL s. sticlet, (înv. și pop.) jungher, junghi, (înv. și reg.) șiș, (înv.) pumnar, (arg.) șuriu. (Lovitură de ~.) (Sursa: Sinonime )

pumnál s. n., pl. pumnále (Sursa: Ortografic )

PUMNÁL ~e n. Armă albă în formă de cuțit cu lamă scurtă, cu două tăișuri și cu vârful ascuțit; stilet; junghi. /pumn + suf. ~al (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
pumnal   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular pumnal pumnalul
plural pumnale pumnalele
genitiv-dativ singular pumnal pumnalului
plural pumnale pumnalelor
vocativ singular
plural