Dex.Ro Mobile
PUITÓR, -OÁRE, puitori, -oare, subst. 1. S. m. și f. Lucrător tipograf care alimentează cu coli de hârtie presa de imprimat. 2. S. n. (În sintagma) Puitor de mine = navă de luptă amenajată pentru transportul și punerea minelor marine. [Pr.: pu-i-] – Pune + suf. -tor. (Sursa: DEX '98 )

puitór (persoană) s. m., pl. puitóri (Sursa: Ortografic )

puitór (obiect) s. n., pl. puitoáre (Sursa: Ortografic )

PUITÓR ~i m. Muncitor specializat în aranjarea colilor de hârtie la presa de imprimat. ◊ ~ de mine navă militară amenajată pentru transportul și punerea minelor marine. [Sil. -pu-i-] /a pune + suf. ~tor (Sursa: NODEX )

puitoáre (persoană) s. f., g.-d. art. puitoárei; pl. puitoáre (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
puitor   substantiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular puitor puitorul puitoare puitoarea
plural puitori puitorii puitoare puitoarele
genitiv-dativ singular puitor puitorului puitoare puitoarei
plural puitori puitorilor puitoare puitoarelor
vocativ singular
plural