PÚDIC, -Ă, pudici, -ce, adj. Plin de pudoare; candid. – Din lat. pudicus, fr. pudique. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

PÚDIC, -Ă adj. Plin de pudoare; candid, rușinos. [Cf. fr. pudique, lat. pudicus]. (Sursa: DN ) Copy to clipboard

PÚDIC, -Ă adj. plin de pudoare; candid, rușinos. (< fr. pudique, lat. pudicus) (Sursa: MDN ) Copy to clipboard

PÚDIC adj. 1. v. decent. 2. v. inocent. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

Pudic ≠ impudic (Sursa: Antonime ) Copy to clipboard

púdic adj. m., pl. púdici; f. sg. púdică, pl. púdice (Sursa: Ortografic ) Copy to clipboard

MIMÓZĂ, mimoze, s. f. Numele mai multor specii de plante erbacee exotice din familia leguminoaselor, cu frunze compuse și cu flori mici, roz sau albe, dispuse în capitule sau spice, foarte sensibile când sunt atinse (Mimosa); spec. senzitivă (Mimosa pudica); p. restr. floarea acestor plante. – Din fr., lat. mimosa. (Sursa: DEX '98 ) Copy to clipboard

PÚDIC ~că (~ci, ~ce) 1) (despre persoane) Care are pudoare; plin de pudoare; rușinos; decent. 2) (despre manifestările oamenilor) Care denotă pudoare; cu pudoare. /<lat. pudicus, fr. pudique (Sursa: NODEX ) Copy to clipboard

MIMÓZĂ s. (BOT.; Mimosa pudica) senzitivă, (rar) simțitoare, (înv.) simțitivă. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard

SENZITÍVĂ s. (BOT.; Mimosa pudica) mimoză, (rar) simțitoare, (înv.) simțitivă. (Sursa: Sinonime ) Copy to clipboard