PUCHÍNĂ, puchini, s. f. (Reg.) Urdoare. – Et. nec. Cf. puchi. (Sursa: DEX '98 )
PUCHÍNĂ s. v. urdoare. (Sursa: Sinonime )
puchínă s. f., g.-d. art. puchínii; pl. puchíni (Sursa: Ortografic )
PUCHÍNĂ ~i f. reg. Secreție densă și vâscoasă care se scurge din ochi, depunându-se în colțul pleoapelor; urdoare. /Orig. nec. (Sursa: NODEX )
| puchină substantiv feminin | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | puchină | puchina |
| plural | puchini | puchinile |
| genitiv-dativ | singular | puchini | puchinii |
| plural | puchini | puchinilor |
| vocativ | singular | puchină, puchino |
| plural | puchinilor |
