PUBÉLĂ, pubele, s. f. Recipient portabil pentru gunoiul menajer. – Din fr. poubelle. (Sursa: DEX '98 )
PUBÉLĂ s.f. Recipient în care se depun resturile menajere; ladă de gunoi portabilă. [< fr. poubelle]. (Sursa: DN )
PUBÉLĂ s. f. recipient portabil pentru resturile menajere. (< fr. poubelle) (Sursa: MDN )
pubélă s. f., pl. pubéle (Sursa: Ortografic )
PUBÉLĂ ~e f. Recipient portativ pentru gunoiul menajer. /<fr. poubelle (Sursa: NODEX )
| pubelă substantiv feminin | nearticulat | articulat |
| nominativ-acuzativ | singular | pubelă | pubela |
| plural | pubele | pubelele |
| genitiv-dativ | singular | pubele | pubelei |
| plural | pubele | pubelelor |
| vocativ | singular | pubelă, pubelo |
| plural | pubelelor |
