PRẤSLEA s. m. Fratele cel mai mic dintr-o familie, mezinul; p. gener. copil mic: prichindel. – Din sl. prŭstŭ, bg. prăst. (Sursa: DEX '98 )
PRÂSLEA m. art. 1) Băiatul cel mai mic dintr-o familie; mezin. 2) Copil mic; prichindel; puradel. /cf. prâsnel (Sursa: NODEX )
PRÂSLEA s. art. v. mezin. (Sursa: Sinonime )
prâslea s. m. (Sursa: Ortografic )
Prâslea-cel-Voiníc s. pr. m. (Sursa: Ortografic )
prâslea substantiv masculin | nearticulat | articulat |
nominativ-acuzativ | singular | — | prâslea |
plural | — | — |
genitiv-dativ | singular | — | prâslei |
plural | — | — |
vocativ | singular | prâsleo |
plural | — |