Dex.Ro Mobile
PRUNDÍȘ, prundișuri, s. n. 1. Prund (2). ♦ Prundărie; îngrămădire de pietriș și de nisip în albia unei ape. 2. Pietriș folosit la pietruirea drumurilor sau în construcții. – Prund + suf. -iș. (Sursa: DEX '98 )

PRUNDÍȘ s. v. pietriș. (Sursa: Sinonime )

PRUNDÍȘ s. v. renie. (Sursa: Sinonime )

prundíș s. n., pl. prundíșuri (Sursa: Ortografic )

PRUNDÍȘ ~uri n. 1) v. PRUND. 2) Loc cu (mult) prund. /prund + suf. ~iș (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
prundiș   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular prundiș prundișul
plural prundișuri prundișurile
genitiv-dativ singular prundiș prundișului
plural prundișuri prundișurilor
vocativ singular
plural